În aceste zile de doliu național, în timp ce Vaticanul se pregătește pentru înmormântarea Papei Francisc, o întrebare fundamentală plutește în aer: cine a fost, de fapt, Jorge Mario Bergoglio, omul care a urcat pe scaunul papal în 2013 și a devenit un simbol al speranței, păcii și umanității?
Într-un interviu acordat în exclusivitate, ambasadorul României la Sfântul Scaun, George Bologan, a vorbit cu emoție despre întâlnirile sale cu Suveranul Pontif, despre experiențele trăite în spatele ușilor închise și despre lecțiile de viață primite din dialogul cu „omul” care a atins milioane de suflete. Mărturia personală a ambasadorului este și o radiografie a unei figuri istorice.
Trei întâlniri, o amintire veșnică
„Am avut privilegiul de a-l întâlni de trei ori pe Suveranul Pontif, Papa Francisc. Prima dată a fost la Blaj, în 2019, apoi cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare, când am avut un schimb amplu de idei. Ultima interacțiune și ultimul schimb de impresii au avut loc în ianuarie, cu ocazia întâlnirii anuale a Papei cu reprezentanții corpului diplomatic acreditat la Sfântul Scaun”, a declarat George Bologan.
Deși întâlnirile au fost oficiale, momente de intimitate emoțională au existat: „Pot spune că ar trebui să ne punem anumite întrebări în aceste zile. Cine a fost, de fapt, Papa Francisc? De ce a murit într-o zi de Paști? Care este moștenirea pe care ne-o lasă?”
Empatia unui om simplu, dar uriaș în spirit
Pentru ambasadorul României la Vatican, una dintre cele mai remarcabile trăsături ale Papei Francisc a fost empatia sa. Această deschidere nu era deloc prefăcută. Era o empatie autentică, profund umană și dezarmant de sinceră. Și poate tocmai de aceea, mulți dintre cei care l-au întâlnit au simțit că vorbeau nu cu o autoritate, ci cu un frate.
„Întotdeauna Papa Francisc vorbea despre importanța înțelegerii suferinței celor vulnerabili, fie în comunicarea publică, fie în cea politică. Papa Francisc ne-a vorbit mereu cu sinceritate, deschidere și spontaneitate”, a menționat George Bologan.
Smerenie și umor – două arme împotriva lumii grăbite
Simplitatea Papei nu excludea o inteligență emoțională remarcabilă, afirmă excelența sa: „Un alt element definitoriu al stilului de comunicare al Papei Francisc a fost simțul umorului. El a știut să folosească umorul ca un instrument pentru a depăși barierele și a conecta oamenii”.
„Un alt aspect definitoriu a fost smerenia. Simplitatea. El evita grandilocvența și se apropia de oameni într-un mod simplu, pentru a le oferi alinare. Arăta că liderii trebuie să fie la nivelul celor pe care îi conduc și să le slujească nevoile”, a precizat George Bologan.
Un cuvânt drag lui Papa Francisc, a continuat ambasadorul român, a fost inițiativa. „El spunea că este de sorginte divină și că acest cuvânt îi ajută pe oameni să se lege de Creator. Să colaboreze, alături de El, la tot ceea ce înseamnă dezvoltarea umană – de la idei, la inovații, la cercetare”.
Migranți, deținuți, marginalizați: „Mă întreb de ce ei au ajuns acolo și nu am ajuns eu”
Papa Francisc nu a teoretizat niciodată compasiunea. A trăit-o. A vizitat penitenciare, a spălat picioarele deținuților și a vorbit despre migranți nu ca despre cifre, ci ca despre frați.
„El a fost un apărător al migranților. Uneori, au existat tensiuni politice, dar Papa provenea dintr-o familie de migranți italieni, care au ajuns în Argentina. În viziunea sa, cei care emigrează de cele mai multe ori nu o fac de bunăvoie.”
Un episod emoționant relatat de ambasadorul Bologan arată profunzimea acestui lider spiritual: „După o vizită la un penitenciar, a fost întrebat ce simte. El a răspuns ziariștilor: Mă întreb de ce ei au ajuns acolo și nu am ajuns eu”.
Diplomația speranței – un concept născut din credință
Suveranul Pontif a pledat constant pentru o diplomație a speranței, povestește ambasadorul României la Vatican: „Diplomația este o exprimare a speranței, pentru că prin diplomația speranței ne opunem logicilor conflictuale și egoiste, propunând ca relațiile internaționale să se fondeze pe adevăr, iertare, libertate și dreptate”.
„Papa Francisc a avut o influență considerabilă asupra lumii politice și diplomatice (…) A fost un apărător al păcii nu doar prin autoritatea sa morală și spirituală, ci prin mărturia unui lider care a promovat constant valori precum pacea, dreptatea socială și grija pentru cei marginalizați”, afirmă și Bologan.
Un mesaj pentru posteritate: speranță, pace, adevăr
„Suntem în anul pe care Papa Francisc l-a proclamat drept an jubiliar al speranței. Speranța înseamnă viață”, a concluzionat ambasadorul George Bologan.
În ziua în care lumea se desparte de El, Papa Francisc nu lasă în urmă doar o funcție, ci o moștenire vie – un testament de valori morale universale.
Speranța nu moare. Înflorește din nou în fiecare gest de compasiune, în fiecare cuvânt de pace, în fiecare zâmbet dăruit unui necunoscut. Așa l-a înțeles ambasadorul Bologan. Așa ni-l putem aminti și noi.