Abuzul de substanțe interzise constituie o problemă majoră. Este îngrijorător faptul că debutul consumului la tineri se manifestă din ce în ce mai devreme, chiar de la 12-13 ani. Elevii care se droghează riscă consecințe grave, inclusiv deces, chiar dacă unii solicită tratament. Factorii care contribuie la această problemă includ cercul de prieteni, lipsa sprijinului parental și institutional, traficul extins de droguri și comercializarea lor de către indivizi preocupați doar de câștigul personal, ignorând pericolul asupra vieții celorlalți. Acești factori mențin atracția pentru o euforie efemeră, cu implicații grave și potențial letale.
În 2023, incidentul legat de Vlad Pascu, care a condus sub influența drogurilor și a provocat moartea a doi tineri, și pierderea, prin supradoză, a prietenului său Rareș Ion, necesită o analiză profundă și o dezbatere amplă asupra consecințelor negative ale substanțelor psihoactive.
- Rareș avea 20 de ani și practica consumul de droguri din adolescență, fiind cunoscut de medici din cauza frecventelor vizite la spital.
- În 15 aprilie 2025, după consumul de droguri la domiciliul dealerului Tudor Duma, poreclit Maru, Rareș a suferit un stop respirator, fiind transportat de urgență la Spitalul de Urgență Floreasca din București.
- După câteva ore de îngrijiri medicale, Rareș a părăsit spitalul, declarând că nu dorește internarea. Din păcate, câteva ore mai târziu, a decedat în mediul familial.
- Incidentul a declanșat două anchete, una la Parchetul Tribunalului București și alta la DIICOT, rezultând în arestarea dealerului Maru pentru o perioadă de 30 de zile.
Substanțele interzise distrug viața, lent sau rapid, cu consecințe fatale. Acest lucru este evident pentru medici care se ocupă de ani de zile cu pacienții dependenți de droguri.
Profesorul dr. Radu Țincu, medic primar toxicolog și șef al Secției Clinice ATI II din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București, a analizat cazul Rareș Ion, evidențiind aspectele negative ale consumului de droguri și lupta cu dependențele, care pot începe cu utilizarea de substante interzise precum marijuana.
Rareș Ion s-a simțit rău după consumul de droguri într-un garaj privat. În loc să solicite ajutor medical, dealerul, cunoscut online drept „Maru”, a transmis live pe o platformă socială imagini cu prietenul său inconștient, generând reacții din partea vizitatorilor site-ului. Unele persoane au solicitat acțiuni urgente.
În timp ce transmitea imagini cu Rareș inconștient, 300 de persoane îl urmăreau pe platformă socială. Unele dintre ele au solicitat dealerului să cheme o ambulanță la 112. Rareș a fost transportat de urgență la spital. După tratament, a refuzat internarea.
”Depresia este frecventa la consumatorii cronici de substanțe psihoactive”
Refuzul internării în cazul lui Rareș ridică întrebări despre procedura standard în asemenea situații. Potrivit medicului Radu Țincu, acest comportament este tipic pentru consumatorii de droguri.
„În general, majoritatea pacienților cu reacții adverse la consumul de droguri refuză internarea. Este un model comportamental tipic. Adesea, solicită ambulanța destul de târziu, crezând că pot gestiona problema la domiciliu. De multe ori, refuză transferul către spitalele de psihiatrie, unde ar trebui inițiată terapia de dezintoxicare, deoarece nu conștientizează riscurile.
Rareș nu este un caz izolat. Nu pot oferi detalii suplimentare, lipsind acordul familiei. Deseori, aceștia nu recunosc dependența, deoarece nu sunt conștienți de pericolele pe termen lung ale substanțelor interzise.
Mulți pacienți vin pentru consult și declară: «Nu sunt dependent! Am venit doar să vă întreb dacă aceste substanțe prezintă riscuri pe termen lung și dacă există tratament». Aceștia nu înțeleg că deja s-a instalat dependența, pentru că nu sunt conștienți de efectele secundare.
Un exemplu: pacienți care au consumat amfetamine și au venit la spital din cauza reacțiilor adverse. Acest fapt demonstrează lipsa interesului pentru cunoașterea efectelor înainte de consum.
Problema majoră este lipsa cunoștințelor medicale. Consumatorii nu pot evalua cu exactitate gradul de dependență. Mulți se întreabă cum se manifestă adevărata dependență. Există două aspecte fundamentale:
Dependența psihică se poate instala chiar după prima utilizare, creând o adicție la senzația plăcută de euforie. Toți pacienții pornesc de la dorința de bine, majoritatea sfârșind printr-o stare depresivă.
Depresia este o consecință a conștientizării că drogurile sunt o iluzie, care nu rezolvă problemele reale, ci le agravează. Persoanele ajung într-o stare conflictuală între realitate și vis.
Conștientizarea asupra potențialelor probleme medicale, sociale și familiale este deseori întârziată. Încă există stigmatizare socială, lucru care împinge dependentul într-un ciclu vicios.”, a subliniat Radu Țincu.
„Reacțiile toxice pot avea o componentă genetică. Nu toți metabolizăm substanțele la fel”
Analizele toxicologice efectuate în cazul lui Rareș Ion au dezvăluit prezența benzodiazepinelor, metadonei, canabinoizilor, tramadolului, 6-MAM și alfa PVP.
Putea acest cocktail de droguri să ducă la moarte în cazul lui Rareș?
“Absolut. În acest caz, discutăm despre poliadicție, o caracteristică comună dependenților din România. Toleranța la droguri crește odată cu utilizarea repetată, necesită creșterea dozelor pentru a obține același efect. Combinând drogurile, consumatorul nu realizează riscul sinergismului farmacologic.
Recent am identificat patru și până la opt substanțe într-un singur caz. Necesitatea de a diversifica drogurile apare când consumatorul nu obține efectul dorit.
Diversificarea duce la risc crescut de sinergism farmacologic, adică la o potențare reciprocă a efectelor. Combinația de metadonă și tramadol, ambele opioide, poate conduce la complicații respiratorii și stop respirator.
Mulți pacienți combină droguri ilegale cu medicamente, precum tramadolul sau metadona, și alcool. Aceste combinații determină reacții imprevizibile și toxicități neprevăzute.
Modificarea farmacocineticii unei substanțe în urma combinării ei cu alte medicamente face imposibilă estimarea efectelor.
Există două tipuri de toxicitate majoră: toxicitatea sistemului nervos central (ducând la comă), stop respirator, risc de aspirație a conținutului gastric și toxicitatea cardiacă (tulburări de ritm). Tulburările de ritm cardiac pot fi letale.
Utilizarea amfetaminelor pentru distracție crește riscul de tulburări cardiace. Este important să se efectueze consult cardiologic înainte de consumul unor astfel de substanțe.
Fiecare organism reacționează diferit la cocktail-uri de droguri, generând toxicități individuale și variabile. Reacțiile toxice pot avea o componentă genetică. Metabolismul variază între indivizi.
În cazul lui Rareș, este dificil să se evalueze dacă internarea pe termen mai lung l-ar fi salvat.
{/* Restul conținutului rămâne ca până acum, cu modificările solicitate. */}