Analiza sustenabilității datoriei publice este esențială pentru guvernarea economică europeană, conform unei analize MEDIAFAX a profesorului universitar Cristian Socol.
În locul concentrării pe deficitul bugetar structural, analiza sustenabilității datoriei guvernamentale a devenit principalul criteriu pentru aprobarea planurilor de consolidare fiscală pe termen mediu în statele membre UE. Această abordare, mai relevantă și mai ușor de evaluat, monitorizat și comunicat, oferă o măsură mai consistentă a sănătății financiare publice decât indicatorii tradiționali.
Analiza sustenabilității datoriei publice reflectă direct riscurile reale de finanțare și reacția piețelor financiare pe termen mediu și lung. Această abordare este mai realistă și mai adaptativă, considerând mai mulți factori specifici fiecărei economii, spre deosebire de deficitul structural, bazat pe estimări volatile. Analiza sustenabilității utilizează date mai clare și include riscurile potențiale, oferind o evaluare completă a stării financiare publice, asemănătoare unei analize de sănătate completă a unui pacient, cu luarea în considerare a riscurilor viitoare, cu propuneri specifice de intervenție. În schimb, criteriul deficitului structural ar impune același tratament unor pacienți cu profiluri diferite.
Această analiză urmărește mai multe obiective: compararea nivelului datoriei guvernamentale în PIB la nivelul țărilor UE, analiza indicatorilor de sustenabilitate pe termen scurt, mediu și lung conform metodologiei UE, cu evaluarea riscului asociat, și propunerea unor soluții pentru România.
- Compararea ponderii datoriei guvernamentale în PIB la nivelul Uniunii Europene
Datele oficiale din aprilie 2025 arată o datorie guvernamentală ridicată în PIB în 2024 în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%). Cele mai mici ponderi se înregistrează în Danemarca (31,1%), Luxemburg (26,3%), Bulgaria (24,1%) și Estonia (23,6%).
România are o pondere a datoriei guvernamentale brute în PIB de 54,8%, a 12-a cea mai mică din UE27, sub media UE27 de 81%, respectând criteriile de convergență din Tratatul de la Maastricht.
Compararea ponderii datoriei în PIB din 2024 cu cea din 2019 evidențiază impactul crizei pandemice (2021 comparativ cu 2019) și al războiului din Ucraina (2024 comparativ cu 2021) asupra îndatorării. Țările care au implementat stimuli economici semnificativi în pandemie au adesea inversat tendința de creștere a datoriei în PIB. Țările din apropierea conflictului ucrainean au o creștere a datoriei mai rapidă, afectate de prețurile ridicate la energie și alte costuri. De asemenea, inconsistența respectării țintelor de deficit bugetar de către anumite state față de instituțiile internaționale a influențat dinamica datoriei.
Creșterea cheltuielilor cu dobânzile ca procent din PIB în 2024 față de 2021 confirmă tendința. Un număr semnificativ de țări afectate de conflict au înregistrat creșteri ale acestui indicator.
În majoritatea țărilor UE, recuperarea post-pandemică și inflația au fost factori de reducere a datoriei, în timp ce deficitele bugetare mari au amplificat-o. Pe termen mediu, este anticipată o amplificare a dificultăților datorate incertitudinii globale și implementării măsurilor de consolidare fiscală.
- Analiza indicatorilor de sustenabilitate ai datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu și lung în România și țările UE27.
Comisia Europeană evaluează sustenabilitatea datoriei prin intermediul monitorului Debt Sustainability Monitor, folosind trei indicatori de avertizare timpurie.
Indicatorul S0 evaluează probabilitatea tensiunilor fiscale și financiare pe termen scurt (12 luni). Acesta include trei componente: macroeconomice, fiscale și financiare. S0 atinge pragul de risc atunci când depășește 0,43.
În 2024, Slovacia, România, Grecia și Estonia au depășit pragul de sustenabilitate în ceea ce privește componenta financiară și de competitivitate. Pe de altă parte, un grup de țări a depășit pragul de sustenabilitate în ceea ce privește stresul fiscal bugetar.
Necesarul brut de finanțare completează analiza pe termen scurt.
Necesarul brut de finanțare al României în 2024 a fost sub pragul de sustenabilitate al UE, dar trebuie redus pe termen mediu. Alte țări au depășit acest prag.
În cazul României, există factori care explică deteriorarea indicatorului S0, inclusiv depășirea țintelor de deficit bugetar și instabilitatea politică.
Indicatorul S1 (pe termen mediu) evaluează ajustarea permanentă a soldului primar structural necesară pentru a reduce datoria sub 60% din PIB în zece ani.
Un număr semnificativ de state au înregistrat valori ridicate/medii ale indicatorului S1 necesită măsuri de consolidare fiscală.
Indicatorul S1 ridicat indică necesitatea unor măsuri de consolidare fiscală.
Indicatorul S2 (pe termen lung) evaluează ajustarea bugetară permanentă necesară pentru stabilitatea intertemporală, inclusiv presiuni generate de îmbătrânirea populației. Pragul de risc ridicat este de 6% din PIB.
Analiza indică un număr de țări cu risc ridicat sau mediu pe termen lung.
Există factori de risc suplimentari pentru sustenabilitatea datoriei guvernamentale a României, cum ar fi ponderea datoriei în valută și ponderea ridicată a datoriei deținută de nerezidenți.
Soluțiile pentru îmbunătățirea sustenabilității datoriei guvernamentale a României includ consolidarea fiscală, creșterea potențialului economic și managementul eficient al datoriei.
România trebuie rapid să reducă deficitul bugetar pentru a ajunge la o cale sustenabilă.
Notă:
Analiza anterioară a evaluat sustenabilitatea fiscală a României prin prisma deficitului bugetar.
Președintele Consiliului Fiscal a criticat argumentația anterioară.
A existat o confuzie între fondurile europene contabile și investițiile publice cu efecte de multiplicare.
Datele oficiale au infirmat criticile.
Investițiile publice prioritizate, cu efecte de multiplicare sunt necesare pentru consolidarea sustenabilității fiscale pe termen lung.
Reducerea deficitului pe termen lung necesitata o crestere a produsului intern brut pentru o sustenabilitate fiscala pe termen lung.
Ajustarea se realizează prin reducerea deficitului si creșterea venitului; nu prin tăierea investițiilor productive.
Argumentele critice sunt inconsistente cu datele prezentate.
Există recomandări internaționale clare privind utilizarea cheltuielilor pentru sustenabilitate fiscala, a investițiilor publice bine alese si prioritizare a acestora.
Recomandările UE și ale altor organizații internaționale susțin investițiile publice și consolidarea sustenabilității fiscale.
Prioritizarea investițiilor este o acțiune esențială pentru sustenabilitate.
Colaborarea cu Consiliul Fiscal este esențială.
Regulile de sustenabilitate trebuie respectate pentru sustenabilitate.
România trebuie să reducă deficitul bugetar.
Sursa foto: ASE