Datoria publică a României, un subiect de dezbatere aprinsă după două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană. Cine a contractat aceste datorii și cum au fost gestionate?
Evoluția datoriei publice ca procent din Produsul Intern Brut (PIB) între 2001 și 2024 evidențiază două perioade de creștere semnificativă. În 2009-2010, în contextul crizei financiare globale, procentul datoriei a crescut cu 16,7 puncte procentuale, de la 12,3% la 29% din PIB.
O altă perioadă de accentuată creștere a datoriei a fost 2020-2021, marcată de pandemia de COVID-19. Din 2019, când datoria reprezenta 35% din PIB, aceasta a ajuns la 48,3% din PIB la finalul anului 2021, o creștere de 13,3 puncte procentuale.
Ritmul mediu lunar al creșterii datoriei publice în procente din PIB a fost cel mai ridicat în timpul guvernărilor Ungureanu (+1,07% din PIB), Orban (+0,77% din PIB) și Boc (+0,56% din PIB).
Guvernările Tudose (-0,44% din PIB) și Cioloș (-0,07% din PIB) au înregistrat o ușoară descreștere a ponderii datoriei publice în PIB, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice.
Investiții publice record în timpul Guvernului Ciolacu 2024
Cu toate acestea, o întrebare fundamentală rămâne: cum au fost direcționate aceste resurse pentru dezvoltarea infrastructurii, educației, sănătății și agriculturii?
Datele oficiale ale Consiliului Fiscal, bazate pe informațiile Ministerului Finanțelor, arată că Guvernul Ciolacu 2024 a înregistrat o creștere semnificativă a investițiilor publice din fonduri naționale.
În 2024, investițiile din fonduri interne (proprii și împrumutate) au atins un nivel de 74 miliarde lei. Anul 2023 a înregistrat 38,7 miliarde lei, 2022 – 35,4 miliarde lei, 2021 – 31,6 miliarde lei, iar în 2020 – 30,8 miliarde lei.
În 2024, investițiile efectuate de Guvernul Ciolacu au depășit suma investițiilor din cei doi ani anteriori (2022 și 2023) și au fost mai mari cu 11,6 miliarde lei decât investițiile din anii 2020 și 2021 luate împreună.
