Sfârșitul lui 2024 a marcat o premieră pentru România, anularea unor alegeri. La 24 noiembrie, cetățenii au fost chemați la scrutinul electoral pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, cu 14 candidați în cursă. Printre aceștia s-a numărat și Călin Georgescu, un candidat independent, care a surprins profund prin rezultatul obținut.
Ziua de 24 noiembrie a decurs conform procedurilor, cu toți candidații participând la vot. Aseară a adus, însă, o surpriză majoră.
La ora 21:00, sondajele de ieșire din secțiile de vot au fost publicate. Marcel Ciolacu (PSD) a apărut pe primul loc, urmat de Elena Lasconi (USR). O surpriză neașteptată a fost plasarea lui Călin Georgescu pe locul trei. George Simion (AUR) a urmat pe locul patru, iar Nicolae Ciucă (PNL) pe cinci. La publicarea sondajelor, Mircea Geoană, cu un scor sub 5%, a anunțat retragerea sa din politică.
Sondaj de opinie: Marcel Ciolacu (PSD) – 25%, Elena Lasconi (USR) -18 % și Călin Georgescu -16%
Călin Georgescu câștigă la miezul nopții
În cursul nopții, primele rezultate finale au început să fie centralizate. Marcel Ciolacu părea inițial să-și consolideze poziția din sondaje. Însă, în jurul orei 23:40, Călin Georgescu a urcat pe primul loc și și-a menținut poziția până la finalizarea scrutinului. Lupta pentru locul doi s-a dat între Marcel Ciolacu și Elena Lasconi.
Competiția a fost extrem de strânsă, cu o decizie care s-a lămurit abia după numărarea ultimelor voturi din străinătate. A doua zi, după centralizarea tuturor rezultatelor, Elena Lasconi a depășit-o cu câteva sute de voturi pe Marcel Ciolacu, calificându-se în turul doi alături de Călin Georgescu. Acesta avea un avantaj semnificativ în față.
Primul tur prezidențial a adus următoarele rezultate surprinzătoare:
- Un candidat independent, cotat inițial sub 10%, a câștigat primul tur;
- Candidatul PSD nu s-a calificat în turul doi pentru prima dată după Revoluție;
- Diferențele mici au fost decisive: câteva sute de voturi au făcut diferența pentru calificarea în turul II a Elenei Lasconi.
Contestații și tensiuni
În zilele următoare, situația a devenit și mai tensionată. Pe 27 noiembrie, candidatul X și candidatul Y au depus contestații la Curtea Constituțională pentru anularea alegerilor.
Candidatul X a acuzat fraudă electorală, suspectând o influență exterioară și neconformitate cu normele electorale.
Candidatul Y a susținut nereguli în campania electorală și nereguli în numărarea voturilor din străinătate.
Criza națională și anularea alegerilor
Curtea Constituțională a analizat ambele contestații. Contestația lui candidatul X a fost respinsă, iar cea a lui candidatul Y a fost analizată după renumărarea voturilor.
Într-o ședință crucială a CSAT, s-a constatat prezența unor atacuri cibernetice care au încercat să influențeze alegerile. Decizia de anulare a fost justificată de preocuparea pentru securitatea națională.
Rapoartele desecretizate au evidențiat și influența externă asupra campaniei unui anumit candidat.
Alegerile anulate
La câteva zile distanță, la data de 1 Decembrie, au avut loc alegerile parlamentare. Rezultatele au scos în evidență trei partide suveraniste în Parlament, PSD câștigând cu cel mai mic scor istoric.
Cu toate acestea, Curtea Constituțională a validat primul tur, programand turul doi pentru 8 decembrie.
Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a decis cu unanimitate anularea alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să fie repetat.
Comentarii și reacții
Candidații au reacționat la decizia CCR. Președintele Klaus Iohannis a declarat că va respecta decizia Curții Constituționale și își va continua mandatul până la alegerea unui nou președinte.
Președintele a detaliat procedura pentru organizarea noilor alegeri.
Decizia a fost întâmpinată cu revolta, mai ales de românii din diaspora.
Noua coaliție și noul candidat prezidențial
După negocierile politice, s-a format o nouă coaliție, anunțând un candidat comun la alegerile prezidențiale.
Liderii coaliției au prezentat motivele pentru formarea coaliției.
Președintele Iohannis a anunțat desemnarea noului premier.
Candidatului anterior i-a rămas ca opțiune recurgerea la instanțele naționale şi internaţionale.
Calendarul noilor alegeri
Guvernul a stabilit data pentru noile alegeri prezidențiale.
Noua Ordonanță include și o serie de prevederi pentru alegerile prezidențiale viitoare.
Ordonanța a fost criticată pentru regulile de vot stabilite pentru diaspora.
Desecretizarea documentelor
Discuțiile despre desecretizarea documentelor și probele au continuat.
Într-o declarație, conducătorul interimar a confirmat accesibilitatea tuturor documentelor.
O decizie controversată a unei instanțe locale
O hotărâre a unei instanțe locale s-a confruntat cu apeluri şi recursuri ulterioare.
Curtea Supremă a desființat hotărârea pronunțată de judecătorul X, confirmând anularea alegerilor prezidențiale.
Alte articole relevante:
Comentarii despre anularea alegerilor prezidențiale.
Motivul anularii alegerilor, conform Curții Constituționale.
Comentarii ale politicienilor despre anularea alegerilor.
Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, …
vezi toate articolele