România, cu o performanță slabă în reciclarea deșeurilor, plătește anual o sumă considerabilă pentru gestionarea ineficientă a plasticului. Cu o rată de reciclare a deșeurilor municipale de doar 12%, țara noastră se situează pe ultimul loc în UE, departe de media europeană de 55%. În timp ce state precum Cehia și Austria au rezultate mult mai bune, gestionând eficient deșeurile, România produce și mai puțin deșeuri pe cap de locuitor, 303 kilograme față de media europeană de 511 kilograme.
Datele Agenției Europene de Mediu arată că procentul de reciclare a deșeurilor din România a scăzut față de 2010.
Germania conduce în reciclarea deșeurilor municipale, cu o rată de 69%. Alte țări europene cu rate ridicate includ Austria, Slovenia, Olanda, Belgia, Luxemburg, Italia, Elveția și Letonia.
România, alături de Malta, Cipru și Grecia, sunt statele cu cele mai slabe performanțe în reciclare.
Legislația europeană impune, începând cu 2025, o rată minimă de reciclare de 55% pentru deșeurile municipale. Cerințele sunt mai stricte pentru ambalaje și dispozitive electronice, cu o țintă de 65% pentru fiecare categorie.
Lipsa separării corespunzătoare a deșeurilor și infrastructura insuficientă de colectare a deșeurilor sunt printre factorii care contribuie la scăderea ratei de reciclare în România.
Taxa europeană pentru plasticul nereciclat
Comisia Europeană a impus României, în ultimii ani, diverse sancțiuni pentru probleme de mediu, inclusiv pentru scăderea ratei de reciclare a plasticului. În februarie 2025, ministrul Mediului a declarat că România a plătit până atunci un miliard de euro în taxe pentru plasticul nereciclat, sumă considerată ineficientă din punct de vedere economic.
În 2021, Comisia Europeană a introdus o taxă pentru plasticul nereciclat. Această taxă, numită Contribuția Națională pentru Plastic, se calculează pe baza previziunilor şi raportărilor referitoare la deşeurile de ambalaje din plastic nereciclate.
Lansearea unui sistem de returnare a garanției pentru anumite tipuri de ambalaje – a fost un pas important în 2023, demonstrând că și proiectele inovative pot avea succes. SGR a permis recuperarea a peste 3 miliarde de ambalaje.
Soluții inovatoare în Oradea
Oradea a implementat în toamna anului 2024 „eco-insule digitale”, cinci containere de colectare, accesibile prin carduri magnetice și aplicație mobilă, destinate exclusiv locuitorilor din zona respectivă.
Cehia: O abordare mai strictă
Pe de altă parte, Cehia, cu o producție de 5,8 milioane de tone de deșeuri municipale în 2022, se confruntă cu provocări similare. Aproximativ 41% din deșeuri au fost reciclate, iar ținta națională este de 60% pentru 2025, 65% pentru 2030 și 70% pentru 2035.
Pentru a stimula reciclarea, Cehia a implementat o creștere treptată a taxei pentru depozitarea deșeurilor recuperabile.
Situația financiară a Cehiei, afectată de lipsa reciclării complete ale deșeurilor de plastic, este asemănătoarea celei a României începând cu 2021. De aceea, o creștere a taxelor pentru deșeurile nedispunabile.
Cehia face eforturi pentru a îmbunătăți ratele de reciclare, dar se confruntă cu probleme legate de infrastructura de sortare.
Cehia nu are în prezent un sistem de garanție specific pentru ambalaje returnabile, însă se lucrează în vederea implementării unui astfel de program pentru anumite tipuri de ambalaje.
Pedepsele pentru depozitarea ilegală a deșeurilor sunt ridicate. Aceasta conduce la un sistem mai disciplinat în conformitate cu cerințele UE.
Austria: Reciclare eficientă și inițiative inovatoare
Austria, cu o rată de reciclare de peste 62 % din deșeurile municipale în 2022, stabilește un exemplu pentru alte state membre.
Programele de informare și campanii publice în Austria și Viena au fost dezvoltate la o calitate superioară pentru a înțelege importanța reciclării și a implementării unui sistem mai practic.
Austria a introdus un sistem de garanție pentru sticlele și conservele de băuturi cu volume mici.
Campanii de conștientizare în Viena
Viena activează intens în domeniul educației prin campanii de conștientizare, traduse în 17 limbi, şi un sistem strict de monitorizare și sancționare („Waste Watchers”).
Activitățile de monitorizare au dus la peste 12.000 de amenzi pentru depozitare ilegală a deșeurilor în 2024.