Prognoza Comisiei Europene pentru economia României, publicată luni, a redus previziunile de creștere economică pentru țara noastră.
Previziunile economice de primăvară indică o încetinire a creșterii economice a României pentru 2025, comparativ cu estimările anterioare. Comisia estimează acum o diminuare semnificativă a creșterii PIB-ului real, de la 2,5% la 1,4% în 2025, urmată de 2,2% în 2026. Estimările pentru anul trecut au fost revizuite în jos, la 0,8%, cu aproape 2 puncte procentuale mai puțin decât prognoza anterioară.
Inflația este prognozată să ajungă la 5,1% în 2025 și 3,9% în 2026.
Deficitul bugetar s-a agravat la 9,3% din PIB în 2024, prognozându-se o reducere ușoară la 8,6% în 2026.
Diferențe față de prognoza din toamnă
În prognoza din toamnă, Comisia estima pentru 2024 o încetinire a creșterii PIB-ului real până la 1,4%, urmată de 2,5% în 2025, față de estimările anterioare de 3,3% pentru 2024 și 3,1% pentru 2025.
Atunci, Executivul UE prevedea o ușoară scădere a inflației, care însă ar rămâne peste 5% în 2024 (5,5%), și o scădere la 3,9% în 2025 și 3,6% în 2026.
Comisia a subliniat că deficitul bugetar al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, o valoare mai mare decât în 2023.
Se preconizează că acest nivel se va menține în linii mari și în 2025-2026, în absența unor modificări majore de politică. Datoria publică este proiectată să crească la aproape 60% din PIB în 2026.
Riscuri pentru economia României
Economia României se aștepta să se accelereze la începutul lui 2025, dar incertitudinile generate de tarifele impuse de SUA și volatilitatea politică și fiscală internă ar putea afecta exporturile, încrederea economică și investițiile.
Ca rezultat, creșterea PIB-ului real este prognozată modestă, la 1,4% în 2025 și 2,2% în 2026. Inflația este prognozată să scadă, dar să rămână ridicată, în timp ce șomajul va avea o ușoară scădere. Deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB în 2024, însă se așteaptă o reducere la 8,6% în 2025 și 8,4% în 2026, datorită unor măsuri adoptate la sfârșitul anului trecut.
Creștere economică moderată, incertitudine ridicată
Încrederea economică a rămas pozitivă la începutul anului 2025, în ciuda turbulențelor. Sectoarele construcții, agricultură și servicii prezintă perspective îmbunătățite, susținute și de intrarea în Spațiul Schengen și modernizarea infrastructurii. Cu toate acestea, incertitudinea fiscală afectează investițiile private.
Indicatorii de vânzări cu amănuntul și consum privat indică o încetinire a acestora, probabil datorită politicii restrictive privind veniturile și inflației ridicate.
În ciuda schimburilor comerciale limitate cu SUA, majorarea tarifelor ar putea limita exporturile din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali din UE. Se așteaptă o scădere a contribuției negative a exporturilor la creșterea PIB-ului în 2025, pe măsură ce cererea internă scade importurile. Exporturile de servicii și produse agricole prezintă perspective mai bune.
În 2026, se preconizează o accelerare ușoară a creșterii PIB-ului real, la 2,2%. Exporturile vor crește, dar contribuția exporturilor nete la creșterea PIB-ului va rămâne ușor negativă.
Deficitul contului curent va scădea treptat, dar va rămâne la un nivel ridicat (aproape 8% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026).
Riscurile asociate previziunilor sunt înclinate spre scădere, în special dacă persistă incertitudinea politică și fiscală internă.
Creșteri salariale moderate
Tensiunile de pe piața muncii s-au diminuat, iar angajările în sectorul privat vor continua în 2025 și 2026. Rata șomajului va scădea. Creșterea salariilor nominale a continuat în 2024, dar se preconizează o temperare a acestui ritm. Măsurile adoptate pentru salariile din sectorul public și introducerea unui mecanism de stabilire a salariului minim limitează creșterea salariilor din sectorul privat.
Dezinflația, o provocare persistentă
Inflația IAPC a scăzut la 5,8% în medie în 2024, însă dezinflația va continua lent în 2025. Inflația, excluzând energia și alimentele, rămâne ridicată și plafonarea prețurilor energiei electrice pentru gospodării poate determina creșterea prețurilor interne ale energiei. Prețurile produselor agroalimentare și prețurile internaționale la energie pot contribui totuși la scăderea inflației. În ansamblu, rata medie a inflației IAPC va scădea în 2025 și apoi mai accentuat în 2026, sub 4%.
Deficitul bugetar urmează să scadă progresiv
Deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, fiind influențat de creșterile salariilor și pensiilor din sectorul public.
Măsurile de consolidare bugetară adoptate la sfârșitul anului 2024 vor reduce deficitul bugetar la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% în 2026.
Datoria publică va crește de la 48,9% din PIB în 2023 la aproximativ 63% din PIB în 2026.
Sursa grafic/tabel:[Aici trebuia sa fie sursa graficului, daca exista]
