Într-o transmisiune live a emisiunii Realități Cosmice, Dumitru Prunariu, primul și singurul român care a zburat în spațiu, a discutat despre misiunile spațiale de cercetare. În dialog cu jurnalistul H.D. Hartmann, Prunariu a abordat integrarea inteligenței artificiale în explorarea cosmică pentru a dezvolta noi perspective asupra datelor colectate. A subliniat potențialul de descoperiri științifice făcute direct pe corpurile cerești.
Dumitru Prunariu: „Există peste 6.000 de exoplanete”
În conversația cu H.D. Hartmann, Prunariu a analizat misiunile spațiale. Au fost identificate doi sateliți ce conțin cantități semnificative de apă, mai multe decât pe planeta noastră. Cosmonautul precizează că omenirea nu deține încă tehnologia necesară pentru a trimite ființe vii în aceste locuri, însă sondele cu Inteligență Artificială ar putea fi o soluție. Prunariu explică cum inteligența artificială poate ajuta la interpretarea unor date complexe, inaccesibile rațiunii umane. Un sistem bine definit, integrat în sondele spațiale, poate realiza descoperiri importante direct la fața locului.
„Se vor descoperi multe planete similare. Sunt deja peste 6.000 de exoplanete, planete din alte sisteme stelare, observate prin telescoape performante care măsoară diverse caracteristici. S-a confirmat că există, că orbitează în jurul stelelor și că ar putea exista condiții favorabile vieții. Acestea sunt foarte îndepărtate, nu vom reuși niciodată să ajungem cu o navă spațială. Avem multe elemente în sistemul nostru solar. De exemplu, pe doi sateliți naturali ai unor planete mari – Saturn și Jupiter, s-a constatat prezența apei, în cantități semnificative, chiar mai multă decât pe Terra. Satelitul Europa, comparativ cu Terra, are rezerve de apă mai mari. Pe Pământ, apa acoperă 70% din suprafață, iar adâncimea maximă este de 11km(Groapa Marianelor), excepțional de mare. Restul planetei dispune, preponderent, de o adâncime de 2.2 km, deci apele nu sunt bogate, spre deosebire de acești sateliți. Acești sateliți au oceane întregi sub scoarță. Enceladus, de exemplu, conține apă înghețată, cu gheizere observabile. Gheizerii expulzează apă, probabil fierebinte, în spațiu. O misiune spre Enceladus, de exemplu, ar necesita cel puțin 10 ani de pregătire. Distanța e extrem de mare. Până la Marte, distanța este aproximativ 200 de milioane de km, iar până la Enceladus, aproximativ 1 miliard de km. Trimitem sateliți artificiali și sonde spațiale, pe care le echipăm cu sisteme de Inteligență Artificială, care va interpreta mai multe rezultate decât o poate face omul. Prin simpla analiză, va integra informațiile de pe Terra și va interpreta fenomenele cosmice într-un mod diferit față de cum le poate înțelege creierul uman. În viitor, putem face investigații științifice direct la fața locului.”, a declarat Prunariu.