În cel mai recent număr al revistei ”Constelații Diamantine”, Ion Popescu-Brădiceni prezintă un eseu captivant intitulat ”Există o filosofie a Literaturii?”. Autorul susţine posibilitatea existenţei acesteia, argumentând că ”Această filosofie a Literaturii urmărește înţelegerea aprofundată a semnificaţiilor culturale, a unităţii şi identităţii unei metalimbi stilistice, poetice, narative, a unor idiomuri imaginare, ficţionale, fantastice etc.”.
Mai mult, autorul remarcă faptul că ”Filosofia literaturii se manifestă în apariţia unui curent literar, într-o paradigmă emergentă a unui sistem filosofic (amintindu-ne că estetica face parte din filosofie)”.
Prin citarea unor mari nume din literatură, autorul conchide, cu subtilitate: ”Din perspectivă filosofică, mitul – formă primară a literaturii – reprezintă o exaltare a experienţei existenţei”.
O aventură spirituală cu accente metafizice
Doina Drăguț, sub genericul ”Jocul minții”, propune o aventură spirituală cu accente metafizice (Aventură-n infinit): ”în simplitatea fiinţei mele, rătăcesc – ca o aventură-n infinit – iar căderea şi ascensiunea mă tulbură în egală măsură”. Dualitatea spirit-materie este descrisă cu sensibilitate poetică: ”încerc să mă desprind de corpul fizic/prin fugară/drumurile ce duc până-n tăcere/nu se mai întorc”. Această idee este amplificată în concluzie, cu o notă de revelaţie: ”marginea, pe care o consideram sfârşit/nu înseamnă limitare/nici închidere şi nici deschidere/ci separare între două lumi”.
Un studiu captivant despre personalitatea complexă a lui Lucian Blaga (poet, dramaturg, filosof, eseist, jurnalist, traducător, profesor universitar, academician şi diplomat român) este semnat de Mihai Caba, sub titlul ”Lucian Blaga, poetul corolei de minuni a lumii”.
Gânditor profund, poet şi filosof de geniu, Lucian Blaga a impresionat criticii vremii. Nicolae Iorga, spre exemplu, a remarcat: ”Poeziile lui Blaga sunt bucăţi de suflet, înregistrate cu sinceritate în fiecare moment şi transpuse într-o muzicalitate superioară prin versuri ce, deşi fragmentate, se armonizează cu mişcările sufletului însuşi. (…) Se regăseşte şi filosofie în ele, o filosofie melancolică, dar nedepresivă, ce conectează aspectele exterioare ale naturii cu reacţiile interioare ale fiinţei noastre.”
Şi Mircea Eliade a scris despre el: ”Lucian Blaga rămâne singurul filosof român ce a dezvoltat un sistem filosofic complex, cuprinzând o înaltă personalitate metafizică, o nouă teorie a cunoaşterii şi o morfologie detaliată a culturii”.
Textul oferă informaţii biografice esenţiale despre Blaga şi evoluţia aprecierii operei sale.
Activitatea diplomatică remarcabilă a lui Nicolae Titulescu
Nicolae Mareș analizează activitatea diplomatică remarcabilă a lui Nicolae Titulescu, una dintre cele mai strălucite personalităţi româneşti în acest domeniu, în eseu intitulat ”Titulescu şi Basarabia”.
”Nicolae Titulescu, (…) coordonând interesele în reglementarea raporturilor cu URSS şi cu alte state, (…) a acţionat cu hotărâre, după 20 octombrie 1932, ca ministru al afacerilor externe, pentru soluţionarea chestiunii Basarabiei”.
Prin negocieri abilitate cu puteri internaţionale, servindu-se de strategii diplomatice, ”Nicolae Titulescu şi-a demonstrat capacitatea de a susţine interesul naţional românesc si de a sublinia apartenenţa eternă a Basarabiei la România, prin demersuri diplomatice performante”.
La 143 de ani de la naşterea marelui diplomat român, autorul se alătură apelului făcut de un colaborator al lui Titulescu, care pleda atunci ca fiecare să accentueze caracterul românesc al Basarabiei.
O poezie sensibilă
Camelia Oprița, cu poezia ”Scrie-mi!”, ne invită într-o atmosferă romantică: ”Scrie-mi! Când liniştea cedează/Inimilor tremurătoare a frunzelor de piatră/Şi dragostea mai cântă o dată/Sub gheara timpului înfipt în aripă.”.
Sentimentele poetei se împletesc cu universul liric universal: ”Scrie-mi! Să ne hrănim cu vechile noastre cuvinte/De parcă timpul ar mai vrea să ne asculte”.
Fragment din aforismele lui Petru Ababii:
”Filosoful face ca să încolţească seminţele pe care alţii le consideră sterile”.
”Uneori, chiar o faptă nobilă nu vorbeşte despre înţelepciunea ta dacă nu crezi în idealul ei”.
”Sămânţa bună, oricum, îşi va găsi momentul de a încolţi”.
”Ceea de ce ai nevoie va veni de la sine ca un dar, iar ceea ce nu-ți trebuie se va îndepărta de tine ca o greşeală”.
”Sărăcia, dacă nu-l satisfăce pe om, cel puţin nu-l strică, în timp ce bogăția, deşi îl mulţumeşte, adesea îl corupe”.
Ediţia este ilustrată cu reproduceri din operele artistice ale Alexandrei Nechita, artistă româno-americană, căreia Filip Tudora îi consacră un scurt text, sub genericul ”Picătură de artă”.
Semnatari: Ovidiu Țuțuianu, Cinzia Demi, George Petrovai, Tudor Nedelcea, Livia Ciupercă, Galina Martea, Lidia Grosu, Dan Busuioceanu, Lucian Ciuchiță, Adrian Manea, Al. Florin Țene, Petru Ababii, Sebastian Golomoz, Carmen Manea, Simion Felix Marțian, Mădălina Virginia Antonescu, Petre Din, Lucia Cosmina Vlad, Ion Haineș, Marin I. Arcuș, Johnny-Ciatloș-Deak, Iosefina Schirger, Ioan Păunescu, Aurel Rău, Nicolae Grigorie-Lăcrița, Florentin Smarandache.