Tancul armatei germane într-un exercițiu militar, 16 martie 2025. FOTO: JOERAN STEINSIEK / imago stock and people / Profimedia
NATO solicită Germaniei să suplimenteze forțele cu încă șapte brigăzi, echivalentul a aproximativ 40.000 de militari, pentru apărarea alianței. Această cerință rezultă din noile obiective de înzestrare și personal militar, asupra cărora miniștrii apărării ai statelor membre vor negocia săptămâna viitoare, potrivit unor surse citate de Reuters.
Alianța crește semnificativ obiectivele militare, considerând Rusia o amenințare mai acută după invazia Ucrainei din 2022. Detaliile exacte ale acestor ținte, atât la nivel general, cât și pe țări, sunt confidențiale, menționează Agerpres.
Un oficial militar de înaltă poziție, care, la fel ca și celelalte surse, a vorbit cu condiția anonimatului, a declarat că ținta pentru numărul total de brigăzi pe care aliații NATO trebuie să le aibă va crește la 120-130.
Această creștere reprezintă o majorare de aproximativ 50% față de obiectivul actual, de aproximativ 80 de brigăzi, potrivit sursei. O sursă guvernamentală a precizat ținta de 130 de brigăzi pentru întreaga alianță.
Ministerul Apărării german și NATO nu au oferit încă comentarii la aceste informații, a precizat Reuters.
În 2021, Germania s-a angajat să contribuie cu 10 brigăzi (formațiuni de aproximativ 5.000 de militari) până în 2030. În prezent, Germania administrează 8 brigăzi și se pregătește să formeze a 9-a în Lituania, programată a fi activă din 2027.
Asigurarea a încă 40.000 de militari va fi o provocare majoră pentru Germania. Armata germană (Bundeswehr) nu a atins încă obiectivul de 203.000 de militari stabilit în 2018, având un deficit actual de circa 20.000 de militari în forțele regulate, potrivit datelor Ministerului Apărării de la Berlin.
Conform unui articol Reuters din anul trecut, NATO ar avea nevoie de 35 până la 50 de brigăzi suplimentare pentru operaționa planurile de apărare împotriva unei potențiale agresiuni din partea Rusiei, Germania trebuind să-și multiplice capabilitățile de apărare aeriană de patru ori.
Totodată, noile obiective ale NATO nu includ, deocamdată, planuri de retragere a trupelor americane din Europa, o perspectivă care a generat îngrijorări în rândul europenilor. Planurile de apărare NATO depind în mare măsură de capacitățile americane.
Washingtonul a anunțat că va iniția discuții cu aliații despre reduceri începând cu această vară. Administrația fostului președinte Trump a transmis europenilor că Statele Unite nu pot continua să se concentreze exclusiv pe securitatea europeană.
În perioada Războiului Rece, Germania avea 500.000 de militari activi și 800.000 de rezerve. În prezent, împreună cu Polonia, NATO îi încredințează acestora partea principală a forțelor terestre de primă reacție în cazul unei agresiuni rusești pe flancul estic.
Țările membre NATO au majorat semnificativ bugetele de apărare după invazia Ucrainei din 2022. Președintele Trump a cerut creșteri suplimentare, amenințând cu neapărarea țărilor care nu își măresc cheltuielile militare.
La summit-ul NATO din iunie, secretarul general, Mark Rutte, va încerca să obțină acordul liderilor pentru creșterea țintei actuale de cheltuieli militare de la 2% la 5% din PIB (3,5% pentru apărare și 1,5% pentru securitate).
Germania a relaxat recent restricțiile constituționale privind datoria pentru a putea crește cheltuielile militare și sprijină ținta de 5% propusă de Rutte.
Șeful armatei germane, Carsten Breuer, a dispus ca forțele țării să fie complet echipate până în 2029, termen în care Alianța estimează că Rusia își va fi reconstituit forțele militare.