Inteligența artificială a atins un nivel de dezvoltare care le oferă medicilor mai mult decât simplă viteză de analiză: le oferă suport real în luarea unor decizii mai bune pentru pacienți. În domeniul medical românesc, această transformare începe să se contureze printr-un proiect pilot de cercetare, inițiat de MedLife, unde radiologii colaborează cu un algoritm AI specializat, conceput pentru a asigura coerență și exactitate în rapoartele medicale. Acest proiect plasează România, prin medicina privată, într-o nouă eră a cercetării medicale, în care inteligența artificială și big data pot genera modificări concrete atât pentru pacient, cât și pentru sistem, utilizând date de înaltă valoare. MedLife își întărește astfel poziția de lider în cercetarea medicală privată, dobândită în timpul pandemiei, și deschide noi perspective pentru inovație în domeniul sănătății. „Aceasta este era medicinei augmentate, în care nu înlocuim medicul, ci îi oferim instrumente suplimentare”, afirmă Ștefan Botez, manager MedLife Micromedica și coordonator al proiectului AI & Big Data în imagistică medicală.
Proiectul pilot MedLife combină două resurse importante: un volum extins de imagini RMN (aproape un milion de investigații) și o echipă medicală care a definit, prin consens, standarde pentru rapoarte imagistice de calitate superioară. „Standardul nostru de aur se bazează pe definiția unui raport medical perfect”, explică Ștefan Botez. Algoritmul AI învață din expertiza umană, fiind antrenat să recunoască nu doar patologii, ci și elementele unui raport imagistic complet, relevant și redactat cu rigoare.
„Am considerat că este responsabilitatea și privilegiul nostru să fim pionierii care unesc acest vast volum de date cu puterea AI, pentru a transforma potențialul uriaș în beneficii concrete pentru fiecare pacient: un diagnostic cu acuratețe și siguranță nemaiîntâlnite până acum”, spune specialistul.
„AI poate analiza simultan mii de caracteristici invizibile ochiului liber“
În timp ce un radiolog experimentat vizualizează poate 50.000 de investigații pe parcursul carierei, algoritmul MedLife „vede” de 20 de ori mai multe cazuri într-o singură etapă de antrenament. Diferența crucială nu constă în volum, ci în capacitatea AI de a identifica detalii subtile, invizibile ochiului uman: micro-asimetrii, densități tisulare specifice sau modele statistice. Asemenea unui meteorolog care prezice vremea pe baza norilor și a presiunii atmosferice, algoritmul poate detecta semnale timpurii ale unei boli înainte ca acestea să devină evidente clinic.
„Nu mai este suficient să reacționăm la boală; trebuie să o anticipăm”, subliniază Ștefan Botez, explicând că această capacitate de analiză profundă transformă AI într-un instrument de predicție, nu doar de confirmare a diagnosticului. După ce „studiază” sute de mii de cazuri, algoritmul începe să recunoască nu doar patologii evidente, ci și semnale precoce care presupun o problemă medicală.
Cum funcționează colaborarea medic-AI
Sistemul acționează ca un asistent inteligent care verifică în timp real conținutul raportului imagistic. Dacă informații lipsesc sau sunt formulate ambigu, AI-ul semnalează aceasta. „Este un corector inteligent specializat în medicină, care interacționează în timp real cu medicul”, explică Botez.
De exemplu, dacă clasificarea BI-RADS este omisă într-un raport mamografic, sistemul avertizează. Daca se descrie o hernie de disc, AI-ul poate semnala lipsa specificației gradului de contact cu nervul. Dacă o descriere este prea vagă, sugerează reformularea. Medicul păstrează controlul, dar este susținut de un sistem care îl ajută să nu neglijeze detalii esențiale și să redacteze rapoarte mai repede și fără erori.
„Mașina aduce un potențial superior de a verifica riguros textul conform cu mii de reguli și standarde, asigurând consistența și completitudinea. Omul, medicul, păstrează ceea ce este fundamental non-algoritmic – actul de a studia imaginea, de a face corelații clinice, de a înțelege contextul pacientului și de a formula diagnosticul. AI este un secretar medical ideal, care asigură că gândirea medicului este transpusă într-un raport impecabil”, detaliază specialistul, eliminând orice dubiu legat de înlocuirea medicului cu inteligența artificială.
Sân și coloană lombară, primele arii incluse în proiect
Proiectul MedLife este în etapa de antrenare a AI-ului pe două arii: coloana lombară și sân. Alegerea acestor arii nu este întâmplătoare. În oncologia sânului și în patologia coloanei lombare, detaliile din raportul radiologic pot influenta semnificativ schemele terapeutice. Orice ambiguitate poate duce la întârzieri sau decizii incorecte.
„O intervenție chirurgicală pe coloană sau un tratament oncologic pentru sân depind de detaliile rapoartelor. Problema nu este imaginea, ci textul: un medic folosește termeni ușor diferiți față de altul, poate omite măsurători importante sau descrie o leziune într-un mod ambiguu. Scopul AI este să contribuie la consistența rapoartelor, asigurându-se că toate informațiile esențiale sunt conținute într-un mod standardizat și fără echivoc.”, afirmă Ștefan Botez.
Ce aduce noua eră AI pentru pacienți
„Pentru pacient, beneficiul este claritatea și siguranța”, este răspunsul lui Ștefan Botez la întrebarea cum îi ajută progresele AI pe pacienți. Un raport complet și standardizat reduce riscul de erori de interpretare și oferă o bază solidă pentru deciziile clinice într-un context medical tot mai complex.
Unul dintre obiectivele majore ale proiectului este personalizarea diagnosticului și tratamentului. AI, prin analiza unui milion de rapoarte, creează o bază de date statistică extinsă. Prin transformarea textului liber în date analizabile, medicii pot identifica corelații complexe și pot dezvolta strategii terapeutice personalizate, bazate pe date statistice robuste.
MedLife, în fruntea cercetării medicale
O problemă majoră în sistemul medical românesc este lipsa unor baze de date structurate. Acest proiect transformă datele medicale textuale în baze de date analitice. AI extrage informații din sute de mii de rapoarte și le structurează, permițând cercetărilor să analizeze evoluția patologiilor, eficiența criteriilor de diagnostic și să genereze o resursă importantă pentru studii clinice și epidemiologice.
„O mare parte din informații medicale sunt blocate în format text. AI este cheia pentru deblocarea acestei resurse, permițându-ne să analizăm patologiile la nivel național, să evaluăm eficiența anumitor criterii diagnostice și să oferim o resursă valoroasă pentru cercetări epidemiologice și clinice”, explică Botez.
Prin acest proiect, MedLife demonstrează implicarea sa în cercetarea medicală aplicată, depășind rolul de furnizor de servicii medicale. Proiectul AI & Big Data deschide noi perspective în cercetarea medicală românească, prin transformarea informației nestructurate în baze de date utilizabile pentru studii epidemiologice, clinice si de sănătate publică. Sistemul nostru informatic integrat este deja conceput pentru a face aceste conexiuni”, subliniază Ștefan Botez.
România – nu doar un utilizator, ci un creator de AI medical
Un obiectiv ambitor este ca România să devină producătoare de tehnologie, nu doar utilizatoare. „Nu importăm tehnologie, ci o dezvoltăm, specifică nevoilor medicilor și pacienților români, cu aplicabilitate globală” afirmă Ștefan Botez.
Următoarea etapă implică validarea științifică a algoritmilor, colaborarea cu centre academice și extinderea proiectului către alte arii imagistice, cum ar fi RMN cerebral sau oncologia prostatică. ”Un obiectiv viitor major este conectarea acestui AI cu un altul specializat pe analiza directă a imaginilor. Astfel putem crea un sistem de verificare dublă: AI care interpretează imaginea și un altul care verifică corectitudinea raportului medicului. Aceasta este viziunea pe termen lung”, concluzionează Ștefan Botez.
