Hotărârea Curții Constituționale Române din 7 noiembrie 2024, prin care anumite măsuri guvernamentale din 2022 privind prețurile la energie sunt declarate neconstituționale, are implicații importante. Aceasta stabilește că anumite reglementări, deși justificabile în teorie, nu pot încălca dreptul de proprietate privată. Decizia este definitivă și prevede posibilitatea unor despăgubiri pentru producătorii afectați.
Motivarea CCR, publicată pe site-ul instanței, identifică măsurile neconstituționale la aproape șapte luni de la pronunțare. În 7 noiembrie, Curtea a decis că supraimpozitarea unor producători de energie, aplicată odată cu plafonarea facturilor, este ilegală.
Banii colectați prin supraimpozitarea producătorilor au fost destinați Fondului de Tranziție Energetică pentru a acoperi diferența dintre prețul de piață și cel plafonat, în baza schemei de compensare. Aceștia au fost obligați să plătească 100% din surplusul de venituri obtinute din vânzări angro la prețuri peste 450 lei/MWh, ulterior 400 lei/MWh.
Decizia este consecința contestărilor formulate de cinci companii din sectorul energetic.
Ministerul Energiei, inițiator al măsurilor legislative, a luat act de hotărâre și așteaptă motivarea completă pentru o evaluare detaliată, fără a comunica o poziție oficială la momentul actual.
În februarie, acelasi minister a inițiat un proiect de ordonanță de urgență prin care se propune o contribuție de 80% în loc de 100%.
Argumentele Curții
Curtea consideră că măsurile urmăresc un scop legitim, dar critică excesul de gravitație financiară aplicată.
„În vederea verificării proporționalității, Curtea constată că măsura urmărește un scop legitim, fiind gândită în spiritul constituționalității, în virtutea căreia statul trebuie să asigure bunăstarea cetățenilor. Ordonanța de urgență amintește situațiile dificile prin care au trecut producătorii în contextul pandemiei COVID-19”, argumentează CCR.
Curtea subliniază nevoia de protecție a consumatorilor și funcționarea corectă a pieței energetice.
Legislatorul are dreptul de a interveni în diverse situații, ținând cont de beneficiul public și de necesitatea de a proteja consumatorii.
„O ingerință excesivă a statului”
Cu toate acestea, Curtea consideră procentul de 100% impus excesiv.
„Impunerea acestei taxe este teoretic capabilă să atingă scopul urmărit. Curtea observă, însă, caracterul extrem de grav al contribuției, întrucât întregul profit suplimentar este taxat, peste prețul de referință stabilit legal. În alte cuvinte, întreaga diferență a prețului din sector este considerată venit suplimentar și trebuie să fie impozitat ulterior”, se menționează în motivarea Curții.
Judecătorii consideră că o astfel de contribuție reprezintă o interferență excesivă a statului.
„Deși stabilirea unui preț de referință este acceptabilă, veniturile suplimentare ale producătorilor nu pot fi confiscate, ci trebuie reglementată piața pentru a proteja interesul public, fără a afecta dreptul de proprietate”, se arată în hotărâre.
Parlamentul era obligat să găsească o soluție mai echilibrată care să nu afecteze excesiv veniturile companiilor.
„Intervenția statului trebuie să fie proporțională și corectă în ceea ce privește sarcinile fiscale”, se mai precizează în motivarea CCR.
Curtea subliniază necesitatea implementării mecanismelor care să asigure condiții de trai echitabile pentru producători.
S-a constatat o nerespectare a proporționalității măsurilor luate.
„Stabilirea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică în proporția menționată a depășit cerința privind protejarea echilibrului în domeniu și a creat o situație discriminatorie pentru anumite companii”, se menționează în hotărâre.
O impozitare ce depășește 50% a fost considerată rezonabilă, însă 100% este neconstituțională.
„Legislatorul are competenţa de a impune taxe la Fondul de Tranziţie Energetică, dar trebuie să le dimensioneze proporţional cu scopul urmărit, respectând un raport echitabil cu interesele private. Cuantumul contribuţiei trebuie să fie cuprins între o minimă de 50% şi o maximă care nu poate depăşi 100% din venit”, se mai precizează în hotărîre.
Colectarea contribuției în cuantumul stabilit constituie o încălcare semnificativă a profitului și a drepturilor de proprietate.
„Este vitală protecția populației de impactul fluctuațiilor prețurilor la energie, însă măsurile trebuie să protejeze și companiile, păstrând echilibrul dintre interesele publice și private”, se mai susține în hotărâre.
Curtea a constatat disproporția cuantumului, nu neconstituționalitatea măsurii în sine.
„Legislativul a neglijat echilibrul necesar între interesul public și cel privat al producătorilor, ceea ce nu înseamnă că măsura contribuției în sine este incorectă”, arată Curtea.
Termen de reacție: 45 de zile
CCR a acordat 45 de zile pentru armonizarea legii.
„Legislativului îi revine obligația de a ajusta cuantumul contribuției, raportându-se la jurisprudența CCR și la proporționalitate, și de a stabili un mecanism rezonabil de restituire a sumelor plătite în mod neconstituțional. Aceste măsuri vor fi valabile pentru perioada septembrie 2022-data deciziei. Și vor acoperi și compensaările anterioare”, afirmă CCR.
Mecanismul de restituire trebuie să țină seama de eventualele plăți efectuate cu titlu de compensare.
Dacă Legislativul nu va acționa în această perioadă, măsurile vor fi suspendate.
Noile măsuri din OUG 6/2025 se încadrează în parametrii specificati.
”Contribuția se calculează în situația în care prețul de vânzare lunar depășește 400 lei/MWh și este egală cu 80% din diferența între prețul de piață și 400 lei/MWh”, susţine actul normativ.
Categorii eligibile pentru despăgubiri
CCR definește categoriile de companii eligibile pentru despăgubiri.
„Despăgubirile se plătesc doar producătorilor care au contestat măsurile înainte de publicarea deciziei în Monitorul Oficial, și celor care au deja proceduri judiciare pentru restituirea sumelor plătite”, afirmă Curtea.
Document integral: Hotărârea CCR
