În cadrul unei emisiuni live Gândul, Sorina Matei a discutat despre un sistem complex de influențare a presei europene, finanțat de Uniunea Europeană și comparabil cu o fostă agenție americană.
În dialogul cu Marius Tucă, Sorina Matei a tras un paralel între modelul american USAID, recent desființat, și un sistem european similar, după părerea ei.
Sorina Matei: „Variația europeană a USAID”
Jurnalista susține că mecanismele de finanțare sunt camuflate, dar servesc unui scop clar de propagandă.
„Sistemul european este, în esență, varianta europeană a USAID-ului. Să nu uităm ce s-a întâmplat în Statele Unite, când Elon Musk a anulat finanțări importante, ceea ce a dus la închiderea USAID-ului. Acesta, prin Departamentul de Stat, promova în principal ideile partidelor progresiste din SUA. Decizia lui Donald Trump a fost clară: Europa are propriul sistem. Există zeci de milioane, sute de milioane de euro pentru propagandă. Potrivit unor analize, se ajunge chiar la miliarde de euro la care a ajuns să investigheze Thomas Fazi. Studiul lui Fazi dovedește că sistemul nu susține pluralismul și independența presei, ci urmărește să manipuleze reportajele și să creeze un mediu al mass-media obedient față de interesele Uniunii Europene.”, a afirmat aceasta.
Se estompează granița dintre jurnalism și propagandă
Potrivit invitatei, un jurnalist a documentat un sistem european de finanțare divizat și ascuns.
„Finanțarea, conform studiului, se face prin diverse programe, adesea suprapuse. Acestea sunt distribuite printr-o rețea complexă de site-uri, platforme și televiziuni, fiecare prezentând informațiile în diferite formate, cu o terminologie inconsistenta si date neconcordante. Argumentul Uniunii Europene este că susţine jurnalismul. Studiul lui Fazi arată însă că această practică şterge granița dintre informațiile publice și promovarea politică. Concluziile evidenţiază că sănătatea democratică a Uniunii Europene este ameninţată tot mai grav de aceste dependenţe financiare ale unei părți importante a presei europene, care favorizează conformitatea narativă și marginalizează vocile alternative.”, a concluzionat jurnalista.
