Ședința de învestire a noul Parlament, 20 decembrie 2024. Foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia
Numeroși parlamentari își datorează funcția procentului de voturi obținut de partidele lor la nivel național, fără nicio legătură cu rezultatele obținute de listele din județ. Mihai Ghitulescu, într-un articol de opinie, analizează acest aspect.
„Cetățeanul poate vota doar o listă integrală. Legea urmărește ca procentele de mandate să fie cât mai apropiate de procentele de vot obținute, însă acest lucru nu este întotdeauna garantat”, scrie Ghitulescu, un expert în istorie politică.
Autorul se referă la recentele plecări din partidul POT, menționând ca exemplu cei doi senatori din Sălaj, Liviu Fodoca și Paul Pintea, despre care s-a vehiculat faptul că ar fi prezentat informații false în CV-uri.
Un caz problematic, dar nu singular
„La alegerile parlamentare din 2024, în Sălaj, POT a obținut locul 6, cu 4985 de voturi, ceea ce nu le-ar fi permis accesul în consiliul județean. Cu toate acestea, partidul a obținut ambele mandate de senator din județ.”, explică Ghitulescu.
Unul dintre senatori a fost ales „pe o listă cu sub 5.000 de voturi, în timp ce un senator la nivel național a necesitat peste 60.000 de voturi!”, subliniază analistul.
„Acum, senatorul a părăsit partidul, dar rămâne în funcție, având în vedere prezumția constituțională de reprezentare a cetățenilor.”, scrie Ghitulescu.
Acest caz este considerat „extrem, însă nu atipic pentru sistemul electoral românesc, care funcționează de mai bine de trei decenii.”
În prezent, 124 din 330 de deputați și 103 din 134 de senatori își datorează mandatul totalului de voturi obținute de partidele lor la nivel național.
În contextul județului Sălaj, Ghitulescu menționează că, dacă părăsirea partidului ar duce la pierderea mandatului, județul ar rămâne fără senator, la fel ca Ialomița și Giurgiu.