Inteligența artificială a devenit, în scurt timp, o forță motrice a inovației digitale, dar și un consumator enorm de energie. Pe măsură ce modelele tot mai complexe sunt integrate în diverse domenii – de la sănătate și finanțe până la artă și divertisment – infrastructura necesară pentru susținerea acestor procese devine din ce în ce mai costisitoare energetic. Un studiu recent sugerează că, până la finalul anului 2025, inteligența artificială ar putea consuma mai multă energie electrică decât exploatarea globală de Bitcoin sau chiar decât anumite țări dezvoltate.
Centrele de date AI, surse majore de consum energetic
Extinderea rapidă a inteligenței artificiale generative a generat o adevărată explozie a construcției de centre de date și a producției de hardware performant. Procesoare, precum cele NVIDIA H100, cruciale pentru antrenarea modelelor moderne de inteligență artificială, au un consum continuu de 700 wați pe unitate. Când acest consum este multiplicat la nivel global, rezultatul este o nevoie energetică enormă. Doar hardware-ul produs în perioada 2023-2024 ar putea consuma între 5,3 și 9,4 gigawați, echivalentul consumului energetic al unei țări precum Irlanda.
Cercetări realizate de Alex de Vries-Gao, cercetător la Vrije Universiteit Amsterdam, arată că inteligența artificială utilizează în prezent aproximativ 20% din energia centrelor de date, dar acest procent ar putea ajunge la 50% până în 2026. Dacă dezvoltarea continuă cu acest ritm, inteligența artificială ar putea avea nevoie de 23 de gigawați, o valoare comparabilă cu consumul energetic total al Marii Britanii.
Deși unele companii caută să optimizeze eficiența energetică sau să se orienteze către surse regenerabile, creșterea rapidă a cererii depășește îmbunătățirile aduse prin eficientizare. Așadar, în ciuda performanței sporite a centrelor de date, consumul total continuă să crească dramatic.
Consumul energetic AI comparativ cu țări importante
Crize energetice, lipsă de transparență și emisii crescute
În spatele ecranelor, companiile tehnologice de top se confruntă cu crize energetice reale, pe măsură ce construiesc centre de date la viteze impresionante. Unele proiecte necesită o alimentare de până la 4,5 gigawați de gaz natural, o situație mult mai apropiată de infrastructura tradițională a combustibililor fosili decât de o economie verde digitală.
Impactul asupra mediului al inteligenței artificiale nu se limitează la consumul de energie, ci și la amplasarea centrelor de date. Un centru de date amplasat într-o regiune dependentă în mare măsură de cărbune sau gaz natural, cum ar fi Virginia de Vest, generează aproape dublu emisiile de carbon comparativ cu unul din regiuni cu surse preponderent regenerabile, precum California. Din păcate, companiile mari refuză adesea să dezvăluie detalii despre locația și sursele energetice ale centrelor lor de date, fapt ce face evaluarea impactului asupra mediului extrem de dificil.
Această lipsă de transparență afectează nu doar dezbaterea publică, ci și capacitatea factorilor de decizie de a reglementa eficient industria inteligenței artificiale, într-un context de obiective climatice globale tot mai ambitioase.
Evoluția consumului energetic în zona de AI
O cursă tehnologică cu consecințe climatice
Dezvoltarea inteligenței artificiale moderne depinde din ce în ce mai mult de tehnologii avansate, cum ar fi Cowos (chip-on-wafer-on-substrate), care permit integrarea procesoarelor și memoriei într-un singur pachet ultra-performant. Însă aceste tehnologii implică un consum și mai ridicat de resurse, atât în procesul de producție, cât și în utilizare. În 2025, TSMC, unul dintre liderii mondiali în fabricarea de cipuri, își va dubla capacitatea de producție Cowos, dar cererea continuă să depășească oferta.
Astfel, inteligența artificială se transformă într-o buclă de consum accelerat, unde fiecare nouă generație de hardware necesită mai multă energie pentru a susține performanțele promise. Într-o lume unde eficiența energetică este o prioritate, paradoxal, inteligența artificială riscă să devină unul dintre cei mai mari poluatori digitali.