Moștenirea alimentară a comunismului și impactul asupra sănătății. Cum putem schimba aceste tipare?
Românii aruncă anual zeci de kilograme de alimente, demonstrând o problemă gravă a risipei alimentare. Dar aceasta nu este singura problemă, ci și relația defectuoasă cu hrana. Achiziționăm adesea cantități excesive. Consumăm excesiv, fie din obiceiul cronic, fie pe fond emoțional.
Suferim de o traumă colectivă, conform antropologului Vintilă Mihăilescu, preluată de la generațiile anterioare, marcate de lipsuri și cozile lungi pentru hrană din perioada comunismului.
Această traumă s-a perpetuat prin obiceiuri familiale. Rezultatul este acumularea de provizii, frica de lipsă și tendința de a cumpăra în exces.
Strategii de modificare a obiceiurilor alimentare
„Asociind mâncarea cu sentimente negative, rămân înrădăcinate mult mai adânc decât cele pozitive. Deseori, nu le conștientizăm, dar mesajele repetate au creat un tipar emoțional greu de schimbat”, afirmă jurnalista Georgiana Ilie.
Newsletter-ul său de planificare alimentară, începând cu câțiva ani în urmă, ajunge acum la 25.000 de abonați. Planificarea alimentară presupune programarea meselor, a rețetelor, a cumparaturilor și a gătirii pe o perioadă specifică, prevenind deciziile impulsive zilnice.
Georgiana Ilie trimite lunar un plan de gătit cu liste de ingrediente și rețete, eliminând dilema „ce mâncăm azi?”.
O aplicație ajută la calcularea cantităților optime. Planificarea urmărește menținerea diversității, fără a suprasolicita timpul.
Georgiana Ilie îi învață pe abonați să-și creeze propriul plan alimentar, ținând evidența stocului existent printr-un tabel cu cantități și date de expirare.
De ce mâncarea „de casă” nu este întotdeauna cea mai potrivită
Experiența de planificare personală a ajutat-o să analizeze mai atent necesarul alimentar, diversificarea și importanța produselor de sezon. Contrastul cu perioada de studentat, când alimentația era simplă și limitată, este evidentiat.
Un studiu în curs de desfășurare urmărește identificarea modului în care valori preconcepute influentăză preferințele alimentare.
„Toată lumea consideră mâncarea nesănătoasă ca fiind fast-food-ul și mâncarea bună, ca fiind cea de acasă. În realitate, percepția este mult mai complexă, cu influențe emoționale puternice și instinctive.”, afirmă Georgiana Ilie.
Acest mod de gândire este influențat de cultura dietei, în care ne simțim vinovați pentru comportamente alimentare normale.
O dietă poate fi considerată necorespunzătoare dacă include excese de prăjeli sau fast-food, dar nu și o înghețată sporadic.
Obiceiuri nesănătoase transmise generațiilor
Expunerea copiilor la astfel de mesaje, cum ar fi „copiii din Africa mor de foame și tu faci mofturi la mâncare”, influențează relația lor cu hrana.
Cercetările evidențiază faptul că presiunea emoțională în timpul mesei poate influența negativ comportamentul alimentar al copiilor, ducând la tulburări alimentare.
Stilul parental joacă un rol semnificativ în formarea relației copiilor cu hrana. Aceștia pot dezvolta un tipar de a mânca dependent de emoții, asociat cu depresia, anxietatea și stresul.
„Cu cât mâncarea este asociată cu sentimente negative – pedeapsă, vinovăție, presiune familială – cu atât ne îndepărtăm de instinctul natural de a mânca”, notează Georgiana Ilie.
Semnale ale unei relații sănătoase cu hrana
A fi forțat să mănânce în contradicție cu nevoia fizică poate avea consecințe negative, ducând la supraalimentare sau restrictii alimentare.
Specialiștii atrag atenția asupra vinovăției asociate consumului alimentar, în special în contextul experiențelor din copilărie.
O relație sănătoasă cu hrana poate fi recunoscută prin răspunsuri pozitive la următoarele întrebări:
- Îți înțelegi corpul atunci când îți este foame sau te simți sătul?
- Consumi cantități adecvate și hrană variată pentru a obține toți nutrienții necesari?
- Te simți confortabil să mănânci cu alții sau singur?
- Te bucuri de mâncare fără sentiment de vinovăție?
Răspunsuri negative pot indica faptul că relația cu hrana acționează drept mecanism de adaptare în fața emoțiilor, declanșând recompense cerebrale.
Consumul emoțional, necontrolat, este adesea legat de tulburările alimentare și de o dietă dezechilibrată.
O relație complexă cu hrana
Planificarea alimentară, conform Georgiana Ilie, nu se limitează la ore petrecute în bucătărie sau la consumul sănătos. Este despre organizare, eficiență, flexibilitate, oferind varietate fără a depozita excesiv. Cumpărați doar ce consumați, menținând controlul asupra bugetului și gestionând risipa.
Planificarea pe termen lung nu este obligatoriu. Se poate începe gradual, prin planificare pe câteva zile. Importanța este de a lua în considerare necesarul individual și de a asculta corpul.
„Relația cu hrana este una dintre cele mai complexe din viață, legată de nivelul de maturitate emoțională”, conchide și Cami Gui, fondatoarea programului Food Waste Combat.
