Premierul israelian Netanyahu susține că Iranul are capacitatea și intenția de a produce arme nucleare în câteva luni. Dacă este adevărat, Israelul posedă informații mai detaliate decât Statele Unite și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), potrivit surselor media.
Forțele israeliene au atacat diverse obiective în Iran, inclusiv instalația de îmbogățire a uraniului de la Natanz și au eliminat persoane cheie din programul nuclear.
După atacuri, ministrul iranian de externe a condamnat acțiunile israeliene, calificându-le drept „nesăbuite” și vizând „instalații nucleare pașnice”.
Abbas Araghchi a subliniat că instalația de la Natanz opera sub supravegherea AIEA și că atacurile riscă o „catastrofă radiologică”.
Netanyahu a declarat că operațiunea este necesară pentru a diminua pericolul iranian asupra securității Israelului.
El a susținut că acțiunile Israelului sunt necesare deoarece, dacă nu este oprit, Iranul ar putea dezvolta o armă nucleară într-un timp scurt.
„Ar putea dura un an sau chiar câteva luni”, a avertizat el.
Criticii lui Netanyahu susțin altceva
Criticii lui Netanyahu sugerează că acțiunile au fost întreprinse pentru a împiedica un acord diplomatic între Statele Unite și Iran sau pentru a influența stabilitatea guvernului israelian.
Aceștia pun în evidență afirmațiile repetate ale Israelului, de 20 de ani, potrivit cărora Iranul este pe punctul de a dezvolta o armă nucleară.
Acuratețea declarațiilor lui Netanyahu depinde, într-o mare măsură, de precizia informațiilor deținute de serviciile de informații israeliene, care ar putea fi mai complete decât cele ale Statelor Unite sau AIEA, conform unor analize.
Există dovezi despre un program nuclear militar iranian?
Armata israeliană susține că deține informații care indică progrese în eforturile Iranului de a dezvolta componente pentru arme nucleare, inclusiv material fisionabil și inițiator de neutroni.
O experta în neproliferare a criticat lipsa unor dovezi clare și convingătoare din partea Israelului, subliniind că Iranul s-ar putea afla la un prag critic (de acumulare a materialelor necesare) de a dezvolta o armă nucleară, dar că nu există garanții că acest lucru va fi făcut.
Unele din activitățile nucleare ale Iranului ar putea fi compatibile cu dezvoltarea armelor nucleare, însă serviciile de informații americane au evaluat că, în prezent, Iranul nu este implicat în activități semnificative de militarizare nucleară.
Ce susține Washingtonul?
Directorul Serviciului Național de Informații a afirmat că stocul de uraniu îmbogățit al Iranului este la un nivel extrem de ridicat și fără precedent pentru un stat care nu deține arme nucleare.
Cu toate acestea, serviciile de informații americane continuă să evalueze că Iranul nu este angajat în dezvoltarea armelor nucleare.
A fost menționată o posibilă eroziune a tabuurilor din Iran legate de discuțiile despre arme nucleare, fapt care ar putea influența deciziile interne.
Observațiile AIEA
AIEA a declarat în cel mai recent raport că Iranul a acumulat suficient uraniu îmbogățit pentru a produce un număr semnificativ de dispozitive nucleare.
Acest fapt ridică serioase preocupări legate de neproliferare.
AIEA a menționat că lipsa cooperării Iranului în investigarea unor particule de uraniu descoperite la mai multe situri nucleare nedeclarate, împiedică formularea unor concluzii certe.
AIEA a concluzionat că nu există dovezi concludente despre un program nuclear secret, însă, fost oficiali iranieni au sugerat că Iranul are acum capacitatea de a produce arme nucleare.
Importanța faptului că Iranul, singurul stat fără arme nucleare care produce și acumulează uraniu îmbogățit în proporție de 60% este subliniată ca factor de îngrijorare.
Ce știm despre programul nuclear iranian?
Iranul susține că programul său nuclear este pașnic, argumentând împotriva oricărei intenții de dezvoltare a armelor nucleare.
Însă anchetele AIEA au descoperit dovezi potrivit cărora Iranul a realizat o serie de activități relevante pentru producerea armelor nucleare între anii 1980 și 2003, însă eforturile au fost oprite.
Iranul a continuat unele activități până în 2009, moment în care a fost dezvăluită o instalație subterană de îmbogățire, dar nu au mai apărut indicii concrete despre dezvoltarea armamentului.
Un acord compromis
În 2015, Iranul a semnat un acord cu marile puteri, acceptând restricții și supraveghere în schimbul ridicării sancțiunilor.
Acordul a limitat îmbogățirea uraniului, un proces esențial atât pentru combustibili nucleari, cât și pentru arme nucleare.
Administrația Trump a retras Statele Unite din acord în 2018, susținând că nu îndeplinea obiectivele de neproliferare și a reimpus sancțiunile.
Iranul a răspuns prin încălcarea treptată a restricțiilor, în special în ceea ce privește îmbogățirea uraniului.
Încălcarea obligațiilor de neproliferare
Consiliul guvernatorilor AIEA a declarat că, pentru prima dată în 20 ani, Iranul a încălcat obligațiile de neproliferare.
Iranul a anunțat planuri de a construi o nouă instalație de îmbogățire a uraniului și de a actualiza echipamentul pentru îmbogățire, ceea ce a creat noi preocupări.