Actori cheie din afaceri: Opunere la impozitarea progresivă

cei-mai-mari-actori-din-mediul-de-afaceri,-pozitie-fata-de-impozitarea-progresiva.-masura-nu-ar-aduce-veniturile-bugetare-necesare-pe-termen-scurt

Cei mai mari actori din mediul de afaceri, poziție față de IMPOZITAREA progresivă. Măsura nu ar aduce veniturile bugetare necesare pe termen scurt

Sectorul de afaceri din România consideră că propunerea de impozitare progresivă nu va atinge obiectivele de atrare a veniturilor suplimentare pe termen scurt și că efectele pe termen mediu și lung merită analizate. Această opinie a fost exprimată într-o scrisoare comună semnată de 13 organizații reprezentative ale economiei naționale.

Semnatarii apelau la responsabilitate politică, prin adoptarea unor măsuri care să mențină România pe o traiectorie pozitivă, din punct de vedere investițional, fără impozitare progresivă (directă sau mascată), păstrând cota unică.

Cele 13 organizații semnatare sunt:

  • Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK
  • Camera de Comerț Americană în România – AMCHAM ROMANIA
  • Asociația Antreprenorilor din România – AOAR
  • Camera de Comerț Belgia Luxemburg – România Moldova – BEROCC
  • Camera de Comerț Britanico-Română – BRCC
  • Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România – CCIFER
  • Camera de Comerț Bilaterală România-Portugalia – CCBRP
  • Camera de Comerț Italiană în România – CCIPR
  • Camera de Comerț Elveția-România – CCE-R
  • Camera de Comerț Olandeză în România – NRCC
  • Confederația Patronală CONCORDIA
  • Consiliul Investitorilor Străini – FIC
  • Fundația Romanian Business Leaders – RBL

Argumentele sectorului de afaceri

Conform semnatarilor, România se confruntă din 2029 cu obligații de corectare a deficitului bugetar, iar soluțiile reale sunt amânate de prea mult timp, afectând sustenabilitatea bugetară.

„Formarea unui nou guvern și adoptarea unui plan realist de măsuri sunt esențiale pentru menținerea economiei pe o traiectorie stabilă”, se arată în documentul de poziționare.

Organizațiile au mai evidențiat, într-o scrisoare anterioară, principiile ce ar trebui să ghideze reformele bugetare.

„Corectarea deficitului bugetar ar trebui realizată prin reducerea cheltuielilor și optimizarea încasărilor fiscale, fără majorări de taxe. Pe termen lung, este necesară o strategie pentru reducerea deficitului, bazată pe stimularea creșterii economice și reforme fiscale care să susțină investițiile private”, susțin semnatarii.

Aceste organizații își reafirmă poziția în urma apariției propunerilor de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice, ca mijloc de reducere a deficitului bugetar.

„Sectorul de afaceri consideră că această măsură nu va genera venituri bugetare semnificative pe termen scurt și că, pe termen lung, impactul asupra forței de muncă și investitorilor ar trebui evaluat prin consultări ample”, se arată în scrisoare.

„Creșterea încasărilor fiscale de la contribuabilii buni”

Păstrarea competitivității fiscale, la capitolul muncă și capital, este esențială pentru dezvoltarea României și reducerea decalajelor regionale.

„O majorare a fiscalității ar reprezenta, în acest moment, o solicitare mai mare de la contribuabilii eficienți, în detrimentul încasărilor de la firme cu dificultăți de plată sau a extinderii bazei fiscale pentru a include contribuabilii care nu plătesc taxe/contribuții sociale”, argumentează sectorul de afaceri.

Un sistem fiscal stabil și predictibil este crucial pentru atragerea investițiilor pe termen lung.

„Tinerii profesioniști au astăzi opțiuni multiple de carieră și un cadru fiscal previzibil și stimulativ influențează decizia lor de a rămâne și a contribui la dezvoltarea României. Cota unică oferă predictibilitate și a simplificat sistemul fiscal, reducând evaziunea, stimulând angajarea și atragerea investițiilor”, spun organizațiile.

Stabilitatea fiscală a fost esențială pentru dezvoltarea sectorului de afaceri și consolidarea clasei de mijloc. Studiile econometrice demonstrează că o impozitare simplificată reduce evaziunea și crește încasările pe termen scurt și mediu.

România se numără printre țările cu cele mai ridicate rate efective ale impozitării salariale din Uniunea Europeană – 37,2% în 2021, față de media UE de 31,9% și media OECD de 34,5%, fiind a 5-a țară din UE după presiunea fiscală.

„Analiza introducerii taxei progresive trebuie să țină cont de stadiul de dezvoltare economică al țării, de contextul ciclic și de capacitatea sistemului fiscal de implementare a unor schimbări majore de politică fiscală. Orice modificare trebuie să cuantifice impactul asupra veniturilor bugetare și a economiei”, susțin organizațiile.

„Deplasarea veniturilor salariale către practici fiscale opac”

Implementarea unui regim progresiv ar accentua povara administrativă pentru contribuabili și autorități, necesitând investiții suplimentare în pregătire fiscală și deduceri adecvate, corelate cu reforme ale pensiilor și sănătății, centrate pe limitarea contribuțiilor cetățenilor.

„Schimbarea către o impozitare progresivă ar putea stimula ascunderea veniturilor pentru a beneficia de regimuri fiscale mai favorabile. În loc să consolidăm conformarea fiscală, riscăm să amplificăm practicile informale și semi-formale”, se menționează în scrisoare.

Introducerea unui sistem progresiv nu garantează automat creșterea veniturilor fiscale sau reducerea inegalităților, care nu sunt determinate de cota unică sau de veniturile salariale.

România are o reputație de instabilitate fiscală, influențată de schimbări legislative frecvente, lipsa clarității și interpretarea diferită a legilor. Tranziția la o impozitare progresivă fără o pregătire adecvată accentua această percepție. O fiscalitate crescută afectează negativ competitivitatea României.

Exit mobile version