Diplomația cu Teheranul poate fi reluată „rapid” dacă președintele american Donald Trump ordonă guvernului israelian să oprească atacurile asupra Iranului, a declarat vineri pentru CNN purtătorul de cuvânt al președinției iraniene, Majid Farahani.
„Iranul crede în dialogul civil”, a afirmat acesta. „Indiferent dacă este direct sau indirect, comunicarea este importantă”, a precizat purtătorul de cuvânt.
„Președintele Trump poate pune rapid capăt conflictului cu un simplu telefon către israelieni”, a spus el, reiterând poziția Iranului conform căreia negocierile sunt imposibile atâta timp cât sunt bombardate instalațiile iraniene.
Farahani a adăugat că Iranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului – Teheranul susținând că programul său nuclear are scopuri pașnice –, dar a menționat că sunt posibile compromisuri.
„Poate că vom face concesii minore, însă nu vom abandona îmbogățirea uraniului”, a mai spus el.
În ultimele zile, state europene s-au alăturat apelurilor americane și israeliene pentru limitarea îmbogățirii uraniului, întărind poziția lor asupra acestei chestiuni cruciale. Franța a adoptat „o poziție clară împotriva îmbogățirii uraniului”, a precizat, vineri, pentru postul american de televiziune purtătorul de cuvânt al Ministerului francez al Afacerilor Externe, Christophe Lemoine.
Iranul susține că are nevoie de uraniu îmbogățit pentru scopuri pașnice, în timp ce produce cantități mari de material aproape de gradul militar.
Decizia lui Trump de joi, de a deschide o perioadă de negocieri de două săptămâni înainte de a lua o decizie privind un eventual atac militar asupra Iranului, a oferit o mică, dar improbabilă, șansă pentru un acord de pace între Iran și Israel.
La Geneva au loc discuții între miniștrii de externe ai Iranului, Franței și Germaniei, alături de șefa politicii externe a UE, prima întâlnire directă de acest fel din momentul izbucnirii conflictului.
După o serie de declarații agresive din partea administrației Trump, există o posibilitate de a evita un conflict militar.
Într-adevăr, chiar susținătorii lui Trump par profund divizați în privința oportunității unui atac direct asupra Iranului, notează CNN.
„Dacă America se implică într-un conflict”, a spus Farahani, „există numeroase opțiuni, și toate sunt luate în considerare”.
Dosarul nuclear iranian, dezbătut la Geneva
În Geneva, vineri, miniștrii de externe din Iran, Franța, Germania, Regatul Unit și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, discută viitorul programului nuclear iranian, după o săptămână de ostilități fără precedent între Israel și Iran. Informațiile au fost transmise anterior de agențiile EFE și Agerpres.
Miniștrii de externe din Germania, Franța și Regatul Unit, împreună cu înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, au avut o primă întâlnire cu omologul lor iranian, Abbas Araqchi, care a avut, de asemenea, vineri, o intervenție în cadrul Consiliului Drepturilor Omului al ONU.
În discursul său, Araqchi a acuzat Israelul de crime de război pentru atacarea instalațiilor nucleare și a solicitat comunității internaționale să intervină pentru a „opri această agresiune”.
„Lumea, toate statele și mecanismele ONU trebuie să se angajeze și să acționeze imediat pentru a opri agresiunea, a pune capăt impunității și a face responsabili pe agresori pentru atrocitățile comise în regiune”, a accentuat șeful diplomației iraniene, care a acuzat și Israelul de crime de război și împotriva umanității în Fâșia Gaza.
Araqchi a mai subliniat că agresiunea israeliană împotriva Iranului reprezintă „o încălcare flagrantă a Cartei ONU și o provocare directă la principiile și normele acestei instituții”. El a avertizat despre „consecințele potențiale asupra sănătății și mediului” pe care le pot avea atacurile asupra instalațiilor nucleare din cauza radiației.
În cadrul reuniunii de la Geneva, diplomația europeană încearcă să convingă Iranul de necesitatea de a renunța la programul său nuclear, în timp ce bombardamentele și atacurile cu drone între Israel și Iran continuă. Ostilitățile au început pe 13 iunie, justificate de Israel cu teama că Iranul se apropie de o capacitate nucleară.
Surse iraniene au confirmat că pe agenda discuțiilor se află atât problema nucleară, cât și situația din Orientul Mijlociu, în contextul agresiunii israeliene.
Posibilitatea intervenției militare a Statelor Unite, aliatul Israelului, adaugă incertitudine reuniunii, după ce Donald Trump a stabilit un termen de două săptămâni pentru a decide asupra unei eventuale intervenții.
Araqchi a declarat vineri la televiziunea iraniană că a respins o solicitare din partea SUA de a relua negocierile asupra programului nuclear iranian, demarate în aprilie, argumentând că nu există loc pentru astfel de discuții atâta timp cât agresiunea israeliană continuă.
Într-o conferință de presă la Geneva, ambasadorul israelian la ONU, Daniel Meron, a subliniat că europenii trebuie să adopte o „atitudine fermă” față de Iran, solicitând „o dezactivare completă a programului nuclear și a arsenalului sau de rachete balistice”.
Meron a criticat ONU pentru că permite expresia unei „voce radicale iraniene” și a subliniat că „nu există absolut nicio posibilitate ca uraniul îmbogățit deținut de Iran să fie destinat unui uz civil”.
De asemenea, Meron a acuzat Teheranul de un program de producție de peste 10.000 de rachete balistice de rază lungă, „investind miliarde pentru a ajunge cu acestea până în inima Europei”.
Israelul a atacat zeci de ținte în Iran, inclusiv un centru de cercetare nucleară
Vineri, Forțele Aeriene Israeliene (IAF) au atacat zeci de ținte în Iran, inclusiv un centru de cercetare și dezvoltare nucleară la Teheran. Informațiile au fost confirmate de DPA și AFP.
Conform unui comunicat al armatei israeliene, „peste 60 de avioane de luptă” au lansat „aproximativ 120 de muniții” în operațiunile recente.
Printre obiectivele vizate se află sediul din Teheran al SPND (Organizația pentru Inovații Defensive), responsabil de „cercetarea și dezvoltarea programului nuclear militar iranian”. Centrul atacat dezvolta „tehnologii și arme avansate pentru capacitățile militare ale regimului”.
De asemenea, au fost atacate „mai multe obiective industriale utilizate pentru producția de rachete” din zona Teheranului, considerate vitale pentru ministerul iranian al apărării. Au fost țintuite „facilități de producție a componentelor pentru rachete și uzine care produc materii prime pentru motoarele de rachete”.
Conflictul dintre Israel și Iran a intrat vineri în a opta zi.
Iranul acuzat de lansarea unei bombe cu dispersie
Iranul a lansat joi asupra Israelului o bombă cu dispersie, o rachetă cu submuniții care împrăștie mai multe bombe mici, pentru a provoca mai multe victime civile, au acuzat armata israeliană și ambasada Israelului la Washington. Informația a fost relatată de Reuters și Agerpres.
„Astăzi”, a transmis reprezentanța diplomatică israeliană în SUA, „Forțele Armate Iraniene au lansat o rachetă cu submuniții cu dispersie asupra unei zone civile dens populate din Israel.”
Mesajul acuză Iranul că „a tras intenționat asupra unor zone civile și încearcă să maximizeze impactul asupra civililor prin folosirea munițiilor cu dispersie”.
Misiunea iraniană la ONU nu a răspuns imediat solicitării de comentariu.
Presa israeliană a citat forțele armate, potrivit cărora încărcătura ofensivă s-a deschis la o altitudine de aproximativ șapte kilometri, răspândind aproximativ 20 de submuniții pe o rază de circa opt kilometri, în centrul Israelului.
Una din submuniții a lovit o locuință în orașul Azor, provocând daune, conform unui corespondent militar. Nu s-au raportat victime.
Bombele cu dispersie sunt controversate din cauza răspândirii ineficiente a submunițiilor, dintre care unele pot rămâne neexplodate. Armata israeliană a publicat un material infografic care explică publicului pericolele munițiilor neexplodate, pe scurt.