Utilizarea internetului de către copiii din România este omniprezentă, conform unui studiu recent realizat de Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Delincvenței. Datele oficiale arată că majoritatea elevilor utilizează rețeaua pentru comunicare, divertisment și informare, însă cercetările evidențiază și preocupări legate de comportamentele riscante, mai ales în contextul rețelelor de socializare.
Unul dintre rezultatele mai îngrijorătoare arată că 1 din 6 elevi consideră provocările periculoase online ca fiind importante, iar 1 din 7 apreciază postările video cu acțiuni riscante. În același timp, o treime dintre elevi consideră esențială obținerea de aprecieri (like-uri), fapt ce sugerează o presiune socială tot mai accentuată în mediul virtual.
Siguranța online: o percepție în contradicție cu realitatea
Studiul relevă că aproximativ 75% dintre elevi percep internetul ca un mediu sigur, iar 9 din 10 se consideră bine informați cu privire la riscurile online. Mulți afirmă că știu să se protejeze, blocând persoane inoportune, modificând parole sau utilizând setări de confidențialitate.
Cu toate acestea, experiențele reale nu întotdeauna confirmă percepția de siguranță. Elevii au raportat întâmplări negative, precum accesarea accidentală a conținutului inadecvat, infectarea dispozitivelor, primirea de mesaje agresive sau chiar solicitări cu caracter sexual. În astfel de situații, mulți au apelat la părinți sau prieteni, însă un sfert dintre ei nu au informat pe nimeni, datorită rușinii sau considerând că pot rezolva singuri problemele.
Rețelele de socializare și provocările periculoase: o sursă de presiune socială
Studiul pune în evidență modul în care copiii se raportează la rețelele de socializare. O proporție semnificativă consideră important să aibă număr mare de aprecieri pe postări sau să posteze frecvent. Mai îngrijorător, 1 din 6 elevi consideră importante provocările periculoase și 1 din 7 susțin că este necesar să posteze materiale video cu astfel de acțiuni.
Motivele din spatele acestor comportamente includ dorința de validare, teama de a fi excluși, presiunea grupului, sau pur și simplu curiozitatea. Aceste tendințe pot expune copiii la riscuri semnificative, inclusiv accidente sau interacțiuni dăunătoare în spațiul virtual.
În paralel cu aceste constatări, s-a observat o creștere a independenței copiilor în utilizarea internetului. Mai mulți elevi descoperă singuri cum să navigheze în online, iar orientarea de către un adult din familie este din ce în ce mai puțin frecventă. A crescut și utilizarea internetului pentru jocuri, cumpărături, apeluri video și vizionarea de conținut.
Un semnal de alarmă pentru părinți, profesori și autorități
Studiul, realizat între 11 februarie și 14 martie 2024 pe un eșantion de 1.351 de elevi cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani, evidențiază necesitatea intensificării eforturilor de educație digitală și de prevenire a riscurilor online. În pofida afirmațiilor copiilor referitoare la gradul de informare, comportamentele observate demonstrează că presiunile din mediul virtual pot influența semnificativ deciziile și percepțiile acestora.
Rețelele de socializare sunt o parte integrantă a vieții tinerilor, dar și un mediu potențial vulnerabil, unde dorința de afirmare și imitarea comportamentelor riscante pot avea consecințe importante. Părinții, profesorii și instituțiile trebuie să colaboreze mai eficient pentru a oferi tinerilor suportul necesar pentru un comportament online responsabil și sigur.