Guvernul a adoptat, vineri, 4 iulie 2025, primul pachet de măsuri fiscale pentru a gestiona deficitul bugetar al României. Birourile Permanente Reunite ale Parlamentului au convocat plenul comun pentru a aproba măsurile.
„Proiectul de lege include măsuri fiscal-bugetare menite să stabilizeze finanțele publice prin limitarea cheltuielilor și creșterea veniturilor, asigurând astfel finanțarea serviciilor publice pentru cetățeni.”, se arată într-un comunicat oficial al Guvernului.
- Specialiștii semnalează că pachetul de măsuri – care cuprinde o majorare a TVA-ului la alimente și medicamente, o creștere a TVA generală și a accizelor la combustibil, precum și modificări la CASS – nu corespunde discuțiilor din grupurile de lucru parlamentare.
- Experții susțin că pachetul este inadecvat și ar afecta negativ veniturile și puterea de cumpărare a populației.
- Mai mult, noul pachet fiscal nu se conformează principiului echității sociale, afectând în mod direct persoanele cu venituri reduse.
Marcel Boloș, fost ministru al Finanțelor, a declarat că a avertizat periodic asupra riscurilor de dezechilibru bugetar din 2024.
Economistul Cristian Socol a explicat, detaliat, situația deficitului bugetar și strategiile de gestionare a acestuia.
Socol a criticat pachetul de măsuri drept inechitabil și a subliniat că fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș, pare să fi utilizat informații incomplete.
„Problema incapacității de plată este exagerată”
Cum analizați informațiile publicate despre noile măsuri fiscale?
„Publicarea de informații publice este o funcție legitimă a jurnalismului. Însă, pentru oricine familiarizat cu economia, documentele respective nu sunt surprinzătoare.
Bugetul și execuțiile bugetare sunt publice, la fel și rapoartele ANAF și cele ale structurilor bugetare componente.
- Bugetul este fundamentat de Executiv, analizat și votat de Parlament și promulgat de Președinte.
- Bugetul este însoțit de studii de fundamentare și o strategie fiscală multianuală, prezentate Consiliului Fiscal pentru consultanță, expertiză și opinii.
Toate datele relevante sunt accesibile, transparent și verifiable. Informațiile publicate sunt elaborate de oficiali din Ministerul Finanțelor, nu de ministrul însuși.
Aceste informări sunt comune în țările europene care se află în situații similare cu deficit bugetar ridicat.
Ideea incapacității de plată a României este exagerată. România nu se află, și nu va ajunge, în incapacitate de plată în sistemul fiscal-bugetar. Experiențe precum cea a Greciei sunt relevante, dar și diferite.
Prin urmare, nu există informații relevante sau noi.
„Cine este responsabil de gestionarea bugetară, nu doar ministrul de Finanțe?”
Cum interpretați declarațiile fostului ministru de Finanțe cu privire la creșterea cheltuielilor?
„Analiza mea nu este una personală, ci una principială. Este responsabilă intreaga echipă guvernamentală, nu doar ministrul de Finanțe?
- Cine este responsabil de stabilirea limitelor bugetare?
- Cine trebuie să aprobe un buget care nu corespunde realității?
- Cine trebuie să acorde importanță opiniilor experților de la Consiliul Fiscal?
Un ministru de finanțe trebuie să fie implicat în activitatea guvernamentală asupra celor mai multe domenii.
Este improbabil ca un singur ministru să fie singurul avertizat asupra problemelor bugetare. Diverse voci, inclusiv experți, presa economică, autorități și foruri internaționale, îi atrage atenția ministrului de finanțe asupra situației bugetare.
De ce ministrii de Finanțe din România sunt adesea caracterizați ca «neavând bani»?
„Ministrul de Finanțe are un rol esențial în echipa guvernamentală”
Fostul ministru a transmis riscuri bugetare. Nu considerați că trebuiau luate măsuri?
„Nu este suficient doar să «notifici» …
Ministrul de Finanțe este un lider, avizează orice decizie… Este o situație de discuție?
Sigur că trebuiau măsuri mai stricte.
Am participat la ședințe cu privire la eficientizarea cheltuielilor bugetare. Au fost adoptate legi și ordonanțe pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Aceste documente sunt publicabile și le puteți găsi în strategia fiscală a Ministerului Finanțelor.
(Detalii suplimentare despre acțiuni luate de guvern).
„Manipulare prin omisiune”
Care este explicația creșterii deficitului bugetar, în contextul acestor acuzații?
„Am publicat analize la Mediafax.
(Explicații detaliate despre diversele cauze de creștere a deficitului bugetar din 2024).
În ceea ce privește cheltuielile de 8 miliarde lei în ultima săptămână, acesta este un argument incomplet.
Este necesară o perspectivă mai lărgită asupra acestor cheltuieli, de exemplu, achitarea datoriilor din lunile precedente.
(Explicații suplimentare despre cheltuielile specifice lunii decembrie).
„Dorința românilor pentru servicii de calitate occidentale, la prețuri mici”
Care sunt principalele greșeli ale decidenților?
Problemele României sunt complexe și structurale. Românii doresc servicii publice la standarde occidentale, dar nu doresc a plăti mai mult.
Soluțiile necesită o abordare sistemica. Nu este vorba despre cheltuieli mari, ci despre venituri mici.
Exemplificări de propuneri nediscutate și implementate incomplet.
Critici specifice cu privire la eficiența măsurilor de raționalizare a cheltuielilor, precum și întrebări formulate fără răspunsuri concrete.
Lipsa de transparență în relațiile publice.
Factorii exogeni și rigiditatea politică.
Experiențele altor state dezvoltate relevante.
– (Detalii referitoare la cazul Spaniei și exemple de alte state europene).
Compararea situației României cu alte țări europene.
(Exemplu privind situația bugetară a altor țări est-europene).
Concluzii privind necesitatea unei abordări diferite a soluțiilor bugetare.
„Pachetul fiscal nu respectă acordurile precedente, este inechitabil”
Cum se poate explica creșterea deficitului bugetar?
Analiză a veniturilor și cheltuielilor din 2024 și impactul unor factori.
Amplificarea cheltuielilor prin investiții, salarii bugetare, pensii, dobânzi.
Fondul european mai mic în 2024.
(Observații despre fondurile europene).
Alte detalii despre componentele cheltuielilor bugetare, cu implicații politice.
Concluzii despre nevoia de reducerea graduală conform contractelor europene, nemulțumire față de inconformitatea pachetului fiscal cu promisiunile anterioare.
Vedeți și alte articole
