Comerțul european cu regimuri autoritare crește, alimentând politici expansioniste și reprezentând o potențială amenințare existențială pentru Uniune, potrivit unui articol publicat de Banca Centrală Europeană.
UE își propune o politică comercială axată pe valori, asigurând alinierea dezvoltării economice cu principiile democratice și sociale, precum respectul drepturilor omului, standardele ridicate de muncă și justiția socială.
Cu toate acestea, volumul schimburilor comerciale ale UE cu regimurile autocrate a crescut constant din 1999 până la impunerea sancțiunilor ample împotriva Rusiei, după invazia Ucrainei, potrivit unui articol semnat de economiștii BCE Claudia Marchini și Alexander Popov. Acest articol nu reflectă poziția oficială a BCE.
„Observațiile noastre demonstrează că UE, în ciuda angajamentelor sale, intensifică relațiile comerciale cu țări conduse de regimuri autoritare”, se arată în articol. „Această tendință a fost recent întreruptă doar parțial”
Această evoluție se datorează, în principal, creșterii importurilor din state cu niveluri mai reduse ale democrației și degradării calității guvernării democratice la nivel global.
„Comerțul cu regimuri dictate generează beneficii pentru entități politice care adesea adoptă strategii expansioniste și militariste”, este menționat în articol. „Acest aspect se poate transforma într-o amenințare existențială pentru UE”.
Creșterea comerțului cu China, o țară cu un scor scăzut în ceea ce privește democrația dar care reprezintă o cincime din importurile UE, este un factor semnificativ, însă nu suficient pentru a explica deteriorarea standardelor din ultimii ani.
Articolul subliniază că o tendință similară poate fi observată chiar și excluzând schimburile comerciale cu China din calcul.
Pe lângă preocupările legate de imagine și existență, evoluția reprezintă o problemă, având în vedere că multe resurse esențiale pentru tranziția ecologică a blocului se găsesc în state cu regimuri nedemocratice.
„Concluziile noastre dezvăluie un compromis în contextul tranziției ecologice”, afirmă autorii. „Tehnologiile moderne cu emisii reduse de carbon se bazează pe numeroase materiale minerale rare, majoritatea găsite în țări cu regimuri autocrate”.
Ca exemplu, producția de baterii, componentă critică în strategia UE de combatere a crizei climatice, necesită patru metale cheie: cobalt, cupru, litiu și nichel. UE dispune de resurse limitate în ceea ce privește aceste metale.
Cu excepția cuprului, celelalte metale sunt comercializate pe piețele internaționale, în principal de state cu guverne autoritare, precum China, Rusia și Republica Democratică Congo. Abateri grave precum utilizarea forței de muncă a deținuților și a copiilor în extracția acestor resurse sunt bine documentate.
„Există riscul ca, în efortul de a contracara o problemă externă (emisiile de carbon), să agraveze o altă problemă (abuzurile împotriva drepturilor omului în alte țări)”, concluzionează experții.