Reintroducerea controalelor la frontiere în Europa pune sub semnul întrebării viitorul spațiului Schengen.
În spațiul european, cunoscut pentru libera circulație, controalele la frontiere reapar treptat. O astfel de reintroducere, ilustrată de măsurile Poloniei la granițele cu Germania și Lituania, nu este o noutate în zona Schengen.
Aceste măsuri sunt, de obicei, justificate de nevoia de a contracara migrația ilegală, traficul de persoane și amenințările la securitatea națională.
Însă, pentru numeroși experți, această decizie reprezintă un semn îngrijorător al presiunii tot mai mari asupra zonei de liberă circulație a UE, un simbol al integrării și identității comune.
Premierul polonez a argumentat că aceste verificări temporare au scopul de a stopa migrația ilegală și traficul de persoane.
Cu toate acestea, reintroducerea controalelor survine la scurt timp după intensificarea măsurilor similare aplicate de Germania la toate frontierele terestre, inclusiv la cea cu Polonia.
„Eroziune treptată, frontieră cu frontieră”
La Bruxelles, aceste măsuri sunt percepute ca parte a unei tendințe mai largi: retragerea din solidaritatea europeană și reorientarea către interesele naționale.
Spațiul Schengen, creat în anii ’90, permite libera circulație fără pașapoarte între 29 de state europene, inclusiv majoritatea statelor membre UE și câteva țări non-UE, precum Norvegia și Elveția. Acesta facilitează circulația a peste 450 de milioane de oameni, sprijinind piața unică europeană prin eliminarea controalelor interne asupra mărfurilor, serviciilor și forței de muncă.
Pentru companii, deplasările și turism, spațiul Schengen este o realizare importantă a UE.
„Observăm o degradare treptată, frontieră cu frontieră, a conceptului de liberă circulație în Europa,” a declarat pentru un important organism de știri european o cercetătoare de la Universitatea din Luxemburg.
Efectul domino deja vizibil
Situația actuală, implicând Polonia și Germania, este un exemplu al unei tendințe mai ample în Europa, potrivit unui cercetător în migrație de la un centru de studii europene din Bruxelles.
Franța a menținut controale la frontiere încă din 2015, ca răspuns la atacurile teroriste. Austria a introdus primele asemenea măsuri în 2015, ca reacție la criza refugiaților, prelungindu-le periodic. Alte țări precum Slovenia au adoptat măsuri similare, motivând probleme de migrație și criminalitate organizată.
Germania, care timp îndelungat s-a opus unei astfel de practici, a impus recent măsuri similare. Comisia Europeană nu s-a opus formal acestora, deși legislația UE consideră aceste controale excepționale și temporare.
„Aceste controale sunt mai degrabă gesturi politice decât măsuri eficace în reducerea migrației”, spune o specialistă. Ea subliniază că, odată cu ascensiunea unor abordări politice extrem de dure, ideile populiste câștigă avânt.
Liderii politici se simt presați să adopte o poziție fermă asupra migrației, iar controalele la frontieră sunt măsuri simple, populare.
Ce arată datele statistice
Dar cât de eficiente sunt, în realitate, aceste controale? Date oficiale pun sub semnul întrebării eficiența controalelor interne în Schengen.
Datele arată că, în Germania, numărul de solicitanți de azil returnați în primele luni de măsuri intense a fost redus. Situația este similară și în Polonia.
„Cei care traversează ilegal frontierele știu cum să le ocolească”, avertizează o specialistă. „Controalele nu-i opresc, ci creează doar o iluzie de control”.
Un alt cercetător se alătură acestui punct de vedere, evidențiind că, de cele mai multe ori, aceste politici sunt mai degrabă orientate spre imagine decât spre obținerea rezultatelor dorite.
Impactul asupra economiei
Regiunile de frontieră, precum Luxemburg sau estul Poloniei, simt deja impactul. Întârzieri, disfuncții în lanțurile de aprovizionare, dar și presiune economică asupra companiilor locale sunt doar câteva dintre efectele resimțite.
Studii recente ale Parlamentului European arată pierderi semnificative de timp cauzate de controale sporite la frontiere, perturbând activitățile economice transfrontaliere.
Schengen susține libertatea de circulație, element esențial al pieței unice europene. Posibile creșteri de prețuri, întârzieri în aprovizionare, iar consecințele negative asupra locurilor de muncă și afacerilor transfrontaliere ar putea fi semnificative.
Diverse studii estimează pierderi economice generate de întârzierile la frontiere. Un studiu din Bulgaria a estimat pierderi de sute de milioane de euro anual pentru acest sector.
În schimb, traficul s-a îmbunătățit considerabil după aderarea României și Bulgariei la Schengen. Numărul de vehicule care au traversat frontierele a crescut.
Reducerea semnificativă a timpilor de așteptare la frontiere, după intrarea în spațiul Schengen, pune sub semnul întrebării logica reintroducerii controalelor.
Schengen riscă colapsul
Legislația UE permite controale interne doar în situații excepționale, pentru maxim șase luni, cu justificări clare; însă, unele țări prelungesc aceste controale pe perioade îndelungate.
Experții remarcă o tendință spre permanentizarea controalelor la frontieră, ceea ce contrazice spiritul acordului Schengen. Lipsa unei atitudini ferme din partea Comisiei Europene lasă ușa deschisă și altor țări să urmeze exemplul.
Dacă aceste controale devin permanente, spațiul Schengen ar putea suferi un colaps, afectând nu doar libera circulație, ci și integritatea tratatelor europene și încrederea cetățenilor în proiectul european.
Comisia Europeană lucrează la modernizarea Codului Frontierelor Schengen, implementând sisteme digitale pentru monitorizarea mai eficientă a intrărilor în spațiul Schengen.
Deși Bruxellesul vorbește despre o transformare a spațiului Schengen, analiștii subliniază necesitatea unor decizii curajoase, a reconstruirii încrederii între statele membre și o aplicare mai strictă a regulilor de către Comisie.
Experții sunt sceptici în ceea ce privește o schimbare în atitudine. Presiunea de a reafirma suveranitatea națională, în special în contextul ascensiunii unor ideologii politice, contribuie la această problemă.
Dacă controalele la frontieră rămân un instrument politic și nu o măsură de ultimă instanță pentru securitate, viitorul spațiului Schengen este pus în pericol.
Ce este în joc?
Un colaps al spațiului Schengen ar avea consecințe economice grave, întârziind transporturile, majorând costurile în diverse sectoare precum agricultura, retailul sau producția și afectând navetiștii și antreprenorii de pe zonele de graniță.
Pentru cetățeni, aceasta ar însemna cozi mai mari, prețuri mai ridicate, acces mai redus la servicii sau locuri de muncă în țările vecine.
Pierderea spațiului Schengen ar reprezenta o lovitură majoră pentru identitatea europeană și o realizare importantă a Uniunii Europene.
Pentru a evita acest rezultat, UE și statele membre trebuie să revină la principiile fundamentale ale acordului Schengen: libertatea de deplasare fără fricțiuni, întârzieri și motive electorale.