Un studiu recent al unui centru de formare relevă discrepanțe semnificative între obiceiurile digitale ale Generației Z și realitatea profesională. În rândul tinerilor români cu vârste între 18 și 25 de ani, se observă:
- 70% acceseză zilnic platforma TikTok;
- 37% sunt prezenți pe LinkedIn, platforma de referință pentru crearea unui profil profesional;
- în segmentul 26-40 de ani, prezența pe LinkedIn crește la 72%, demonstrând o reducere a decalajului după integrarea pe piața muncii.
Diferențele devin și mai evidente la nivelul educației: aproape 60% dintre absolvenții de liceu utilizează TikTok, însă doar 22% au un profil pe o rețea profesională. În schimb, 4 din 10 tineri cu studii universitare superioare folosesc curent LinkedIn.
Cum influențează consumul excesiv de conținut motivația pentru muncă
Corina Petcu, director HR la o companie, explică: „Obiceiurile digitale modelează atitudinea față de carieră. Timpul petrecut consumând conținut pasiv reduce capacitatea de concentrare și întârzie integrarea pe piața muncii. Într-o economie bazată pe contribuții continue, absența unei generații active pe piața muncii formală crește presiunea asupra sistemului public de pensii.”
Expertul evidențiază două riscuri majore:
- Productivitate scăzută – un număr tot mai mare de tineri care amână debutul profesional activează în economia informală (creatori de conținut, gig economy), unde veniturile sunt neregulate și greu de înregistrat fiscal.
- Evitația efortului susținut – algoritmul TikTok recompensează reacțiile rapide și validarea imediată, stimulând satisfacțiile pe termen scurt și descurajând investițiile în competențe pe termen lung.
Platformele sociale pot deveni canale de învățare, nu doar de divertisment
Un consultant în legislația muncii atrage atenția asupra faptului că demonizarea unor platforme precum TikTok este inutilă. „Există conținut educativ, despre finanțe personale, mentorat și antreprenoriat pe aceste platforme. Important este cine ghidează tinerii spre aceste resurse.”
Aceștia propun trei strategii concrete:
- Educație digitală în școli – elevii să învețe să identifice surse de informații sigure și să evite conținutul pasiv.
- Campanii de imagine a angajatorilor pe platformele preferate de tineri – companiile să își prezinte programele de internship, carieră și mentorat prin clipuri concise, adaptate formatului vertical.
- Politici fiscale și de piața muncii mai flexibile – statul să simplifice trecerea creatorilor de conținut sau a lucrătorilor din gig economy spre forme de muncă declarate, cu contribuții clare la buget.
TikTok – televizorul generației Z
Un antreprenor consideră acest fenomen un tipar ciclic: „TikTok nu este altceva decât televizorul generației Z. Întotdeauna a existat un canal de divertisment care a acaparat o mare parte din atenție. Doar că acum totul se întâmplă mai rapid, iar riscurile sunt mai evidente.”
„Adultul emergent” și problemele de contribuție
Un psiholog plasează problema în contextul dezvoltării individuale: „În intervalul 18-25 de ani, vorbim de așa-numitul adult emergent. Mulți finalizează studiile abia spre 24-25 de ani și nu pot lucra în domeniul lor fără diplomă. Dacă, în paralel, consumă masiv conținut superficial, trecerea spre un loc de muncă stabil devine și mai dificilă.”
Concluzie
Viitorul profesional al unei generații nu se construiește doar din aprecieri și vizualizări. Experții subliniază necesitatea integrării platformelor sociale într-un sistem de educație și orientare profesională, altfel riscăm ca dependența de conținut pasiv să erodeze productivitatea și sustenabilitatea economică a țării în următoarele decenii.