Prim-ministrul Franței, François Bayrou, a anunțat marți intenția de a diminua numărul de sărbători legale, pentru a contracara problema datoriei publice.
Bayrou a prezentat un plan de ajustare bugetară pe patru ani, începând din 2026, prevăzând eforturi anuale de 43,6 miliarde de euro pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor.
În cadrul prezentării propunerilor bugetare pentru 2026, Bayrou a menționat posibilitatea eliminării a două dintre cele 11 sărbători naționale: ziua de luni de după Paște și data de 8 mai, ziua care celebrează încheierea celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.
Această măsură ar aduce Franța la nivelul celor nouă sărbători naționale ale Germaniei, – iar statele federale pot adăuga sărbători proprii, și sub numărul de 12 sărbători din Italia, a precizat o sursă apropiată de negocieri.
Franța este sub presiune să controleze deficitul bugetar și să reducă datoria publică, conform normelor Uniunii Europene, după ani de cheltuieli semnificative.
Bayrou a declarat că Franța se împrumută lunar pentru a plăti pensiile și salariile funcționarilor publici, o situație pe care a calificat-o drept un „blestem”.
Reducerea a două zile de sărbătoare ar genera „câteva miliarde de euro” în plus pentru stat.
„Un război social”, acuză opoziția
Propunerea a întâmpinat imediat opoziție din partea lui Jordan Bardella, liderul partidului de extremă-dreapta Rassemblement National (RN).
Bardella a criticat eliminarea a două sărbători legale, în special Lunea Paștelui și 8 mai, considerându-le o atingere adusă istoriei, tradițiilor și muncii franceze.
Liderul partidului, Marine Le Pen, a amenințat cu depunerea unei moțiuni de cenzură dacă planul lui Bayrou nu este revizuit.
Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului La France Insoumise, a cerut demisia lui Bayrou, considerând situația inacceptabilă.
Matilde Panot, membră a aceluiași partid, l-a acuzat pe Bayrou de declanșarea „unui război social”.
Anterior, Bayrou a susținut că Franța are nevoie de o îmbunătățire importantă a situației bugetare cu 40 de miliarde de euro anul viitor. Această valoare a crescut ulterior, după declarația președintelui Emmanuel Macron, care a anunțat o alocare suplimentară de 3,5 miliarde de euro pentru cheltuieli militare în 2026, contextul internațional tensionat fiind principalul motiv.
Contextul Greciei
Bayrou a precizat marți că deficitul bugetar va fi redus la 4,6% în anul următor, faţă de 5,4% estimaţi pentru acest an, şi că va coborî sub pragul de 3% impus de UE până în 2029.
Pentru a atinge acest obiectiv, se ia în calcul înghețarea cheltuielilor generale, inclusiv pentru pensii şi sănătate, cu excepţia cheltuielilor legate de gestionarea datoriei și a sectorului apărării, a punctat prim-ministrul.
„Am devenit dependenți de cheltuielile publice”, a declarat Bayrou, subliniind importanţa momentului istoric traversat de naţiune.
Premierul a utilizat exemplul Greciei, ca avertisment privind pericolul datoriei şi deficitelor publice necontrolate.
Efort ”echitabil”
Datoria publică a Franței este de 114% din PIB, cea mai mare din UE după Grecia şi Italia, comparativ cu norma UE de 60%.
Guvernul francez intenționează să reducă numărul funcționarilor publici cu 3.000 în 2026 şi să închidă ”agenții neproductive”.
Conform lui Bayrou, persoanele cu venituri ridicate vor contribui proporțional la efortul financiar.
„Efortul națiunii trebuie să fie echitabil”, a spus Bayrou. „Vom cere puțin de la cei care au puțin și mai mult de la cei care au mai mult”.
