Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat propunerea de buget pentru perioada 2028-2034. Documentul prevede, printre altele, unirea portofoliului agricol cu cel al coeziunii, o decizie care a generat nemulțumire în rândul Parlamentului European.
Șefa diplomației române, Oana Țoiu, a declarat pentru RFI că Bucureștiul susține poziția Parlamentului European:
„Susținem poziția Parlamentului European, care solicită o implicare mai semnificativă a acestora, fiind singurii aleși direct de cetățeni. Europarlamentarii noștri lucrează în echipă, chiar și între partide, atunci când este vorba de interesul național.”
Am avut o întâlnire cu președintele Nicușor Dan și întreaga echipă de europarlamentari, pentru a ne asigura că avem o voce unitară și o reprezentare a interesului național. Au fost deschiși și colaborează în mod eficient pe aspectele importante pentru România, ceea ce apreciem. Credem că au dreptate atunci când afirmă că trebuie implicați mai mult în acest proces.”
Oana Țoiu a precizat că „privind anunțul lui Ursula von der Leyen despre modificările structurii bugetului, acest aspect aduce o provocare pentru România. Noua abordare, care leagă alocațiile financiare de îndeplinirea unor obiective și reforme, este, în principiu, constructivă, însă complexă. Experiența României de a pierde miliarde din cauza neîndeplinirii ritmului de reforme impus de acest tip de alocare trebuie luată în considerare. Asta nu înseamnă opoziție faţă de alocarea bazată pe rezultate, ci necesitatea unei viziuni realiste, care să asigure predictibilitatea unor finanțări, de exemplu, în sectorul agricol.”
Șefa diplomației române declară că reducerea bugetului pentru agricultură nu este o veste bună
„În agricultură, o veste nefavorabilă este reducerea bugetului total alocat acestui sector. Aspectele legate de bugetul național al României vor fi discutate ulterior.”
Ministrul de Externe vede și un aspect pozitiv al bugetului UE: „Un element pozitiv pe care îl susținem este introducerea componentei sociale transversale în liniile bugetare. Aceasta înseamnă că aproape fiecare proiect finanțat trebuie să includă aspecte de integrare socială. Pentru România, acest lucru este extrem de important pentru asigurarea integrării pe piața muncii a tuturor categoriilor sociale. De exemplu, proiectele din domeniul energiei, comerțului și infrastructurii trebuie să includă această componentă integrativă.”
Oana Țoiu precizează că bugetul UE va fi negociat în perioada următoare
„Bugetul nu este final; urmează o etapă de negocieri. Echipa din MAE va participa mâine la Bruxelles pentru a discuta aspectele acestui buget. Sunt implicați și reprezentanți din Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Finanțelor. Această negociere va continua pe multiple niveluri.”
„Pe de altă parte, solicităm mai multă claritate. Anunțul Ursulei von der Leyen este general, dar lipsesc multe detalii esențiale. Aceste detalii vor fi necesare în etapa viitoare de negocieri.”
„Colaborăm cu europarlamentarii și susținem implicarea lor sporită în acest proces negociator. Această poziție nu este doar a României. Liderii grupurilor politice europene au semnat o declarație fermă în acest sens. Relația dintre Executiv și Parlament are nevoie de îmbunătățiri și la nivel național și la nivel european.”