Trump și Putin: Cum a întors președintele american armele împotriva lui Putin

culisele-nestiute-despre-cum-a-intors-trump-armele-impotriva-lui-putin-interventiile-cheie-care-au-rasturnat-situatia-–-hotnews.ro

Culisele neștiute despre cum a întors Trump armele împotriva lui Putin. Intervențiile-cheie care au răsturnat situația – HotNews.ro

După vizionarea imaginilor cu atacurile aeriene rusești asupra oraşelor ucrainene, preşedintele Trump a sunat-o pe cancelarul german Friedrich Merz pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de acţiunile lui Vladimir Putin, conform unor surse apropiate conversaţiei.

Merz a fost surprins, dar a înţeles rapid frustrarea lui Trump faţă de preşedintele rus. Trump a spus că este dispus să accepte propunerea lui Merz din zilele anterioare: să utilizeze fonduri germane pentru achiziţionarea de armament american pentru Ucraina, au declarat surse citate de un jurnal internaţional.

„Preşedintele Trump şi-a exprimat public şi privat nemulţumirea faţă de Putin”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. „El doreşte să oprească violenţele şi să pună capăt acestui conflict, motiv pentru care susţine provizionarea cu armament a membrilor NATO”, a adăugat ea.

În luna iulie, Trump a stabilit un termen de 50 de zile pentru ca Putin să iniţieze negocieri de pace, a anunţat un important pachet de arme pentru Ucraina, finanţat de statele membre NATO, şi a ameninţat cu sancţiuni economice mai aspre împotriva Moscovei în lipsa unor măsuri pentru a pune capăt războiului.

Liderul european care a cultivat o relaţie neaşteptată cu Trump

Aceste acţiuni au urmat eforturilor liderilor europeni de a-l convinge pe Trump să înarmeze Ucraina şi să preseze Rusia pentru negocieri, în contextul în care Putin nu părea dispus la dialog şi continua acţiunile agresive.

Germania, Franţa, Marea Britanie şi alte state au intensificat cooperarea cu administraţia americană prin canale de comunicare confidenţiale.

Alexander Stubb, preşedintele Finlandei, a dezvoltat o relaţie apropiată cu Trump, în urma vizitelor la evenimente sportive şi al interacţiunilor diplomatice. Merz l-a vizitat în mod regulat la Casa Albă, aşa cum sugerează sursele oficiale germane.

Secretarul general NATO, Mark Rutte, s-a exprimat favorabil faţă de Trump şi a transmis mesaje de sprijin, într-o relaţie neobişnuită.

La summitul NATO din Olanda, statele membre au anunţat că vor aloca 5% din PIB pentru apărare, conform unei cereri a lui Trump. Anterior, liderii europeni l-au convins pe preşedintele ucrainean să discute direct cu Trump şi să accepte negocieri cu Rusia

Totodată, oficialii europeni au colaborat cu membrii administraţiei americane consideraţi favorabili Ucrainei, printre care secretarul Trezoreriei şi şeful diplomaţiei, precum şi cu un grup de parlamentari republicani pro-ucraineni.

Un înalt oficial german s-a întâlnit cu secretarul Trezoreriei, care a declarat intenţia de a susţine atât sancţiunile, cât şi armamentul pentru Ucraina. Ministrul german de externe a discutat cu o altă autoritate responsabilă de diplomaţie, conform unor surse confidenţiale. Departamentul Trezoreriei și cel de Stat nu au comentat.

„Lucrăm în interesul nostru”, a declarat Merz. „Acum, SUA şi Europa sunt aliniate, susţinând Ucraina. Acest lucru va creşte presiunea asupra Moscovei pentru negocierile de pace”, a adăugat el.

Trump a declarat că SUA nu intenţionează să furnizeze arme cu rază lungă de acţiune Ucrainei şi a avertizat Kievul să nu atace Moscova.

Aceste declaraţii reflectă abordarea schimbătoare a preşedintelui american faţă de conflictul militar.

Totodată, într-un moment anterior, Trump a sfătuit Ucraina să ducă războiul pe teritoriul Rusiei, consultând deciziei preşedintelui ucrainean referitoare la posibilitatea de a ataca Moscova şi Sankt Petersburg. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a oferit o interpretare diferită a convorbirii dintre cei doi lideri.

Rolul lui Merz: „Pot să-şi pună banii acolo unde e gura lui”

Experienţa lui Merz în sectorul privat i-a permis o abordare directă şi eficientă în relaţia cu Trump. Promiţând o susţinere financiară substanţială pentru armamentul american, a reușit acolo unde alți lideri europeni nu au reuşit.

„Merz a găsit strategia corectă, putând acum să discute cu Trump la telefon şi să practice o diplomaţie pragmatică”, a declarat un fost oficial. „Spre deosebire de alți lideri, poate demonstra angajamentul prin acţiuni tangibile.”

Colaboratorii lui Merz au declarat că un punct culminant a fost momentul în care Trump a renunțat la o poziție neutră și a condamnat agresiunea rusă, acceptând apoi reînceperea livrării de arme.

„Cuvintele nu mai contează. Aşteptăm acţiuni. Aşteptăm rezultate”, a spus Trump.

Schimbare de strategie: În urmă cu câteva săptămâni, Pentagonul a oprit temporar livrarea sistemelor antirachetă Patriot către Ucraina. Merz a dorit imediat să discute cu Trump. Discuţia a avut loc sub contextul unei situații care a evoluat rapid.

„Vă felicit pentru Ziua Naţională a Statelor Unite şi vă propun un acord”, a spus Merz. Propunerea sa a vizat achiziţionarea de sisteme Patriot, dar Trump părea necunoscător de decizia anterioră a Pentagonului.

„Trebuie să contribuim toţi”

În urma unor noi imagini alarmante din Ucraina, Trump a oferit să vândă cinci sisteme Patriot. Merz a acceptat imediat, conştient de necesitatea unor discuţii suplimentare cu alţi lideri europeni pentru finanţarea completă.

Germania va trimite un sistem Patriot propriu şi va achiziţiona altele din SUA, cu costuri de aproximativ 2 miliarde de dolari. Alte ţări vor contribui financiar.

„Este clar că toţi trebuie să ne implicăm financiar”, a declarat ministrul german de Apărare.

Exit mobile version