Persoanele care utilizează des bicicleta își protejează creierul mai eficient decât cele care aleg plimbările pe jos, potrivit unui nou studiu. Această superioritate se datorează faptului că, pe lângă efortul fizic, pedalatul solicită și orientarea, coordonarea și atenția divizată, factori care mențin activă regiunea cerebrală responsabilă de memorie.
Avantajele nu se limitează doar la aceasta. Ciclismul reduce aproape la jumătate riscul de afecțiuni cardiovasculare și de cancer, întărește sistemul imunitar și îmbunătățește starea de spirit. Contraintuitiv, măsurători efectuate în trafic de cercetători de la King’s College London au demonstrat că bicicliștii sunt expuși de cinci ori mai puțin poluării decât șoferii.
Studiul, publicat în JAMA Network Open, a demonstrat că persoanele care utilizează bicicleta ca mijloc principal de transport prezintă un risc cu 19% mai scăzut de demență și cu 22% mai redus de boala Alzheimer, comparativ cu cei care se deplasează cu mașina sau cu transportul public.
Cercetarea, condusă de Liangkai Chen, profesor asociat la Departamentul de Nutriție și Igienă Alimentară al Universității de Știință și Tehnologie Huazhong din China, a analizat date de la aproape 480.000 de persoane din Marea Britanie pe parcursul a 13 ani.
Participanții aveau o vârstă medie de 57 de ani și au fost împărțiți în patru categorii, în funcție de mijloacele de transport utilizate. Primul grup a inclus persoane deplasându-se exclusiv cu mașina, alte vehicule motorizate sau transport public. Grupurile doi și trei au fost formate din cei care se deplasau doar pe jos, respectiv cei care combinau mersul pe jos cu mijloace de transport pasive. Grupul patru a inclus participanții care utilizau exclusiv bicicleta sau o combinau cu alte forme de transport.
Bicicleta depășește mersul pe jos în protecția creierului
Deși mersul pe jos oferă beneficii importante, ciclismul pare să ofere o protecție superioară împotriva declinului cognitiv.
„Participanții care foloseau bicicleta sau o combinau cu alte mijloace de transport activ au prezentat un risc cu 19% mai mic de demență și cu 22% mai redus de boala Alzheimer, comparativ cu cei care foloseau mijloace pasive, precum mașina sau transportul public. Acest efect se datorează, cel mai probabil, intensității mai mari a activității aerobice și implicației cognitive, cum ar fi navigarea sau coordonarea, care pot stimula neuroplasticitatea mai eficient decât mersul pe jos”, a declarat prof. Liangkai Chen, coordonatorul studiului.
Cercetătorii au observat, de asemenea, un volum mai mare al hipocampusului, regiunea creierului implicată în formarea memoriei și una dintre primele afectate de demență, la cei care utilizau des bicicleta. „Ciclismul și combinațiile de transport care îl includeau au fost asociate cu un volum semnificativ mai mare al hipocampusului. Acest lucru este crucial, întrucât menținerea acestei regiuni poate întârzia declinul cognitiv”, a adăugat prof. Chen.
Cum îmbunătățește ciclismul sănătatea cerebrală
Beneficiile cognitive ale ciclismului nu se limitează la prevenirea demenței. Un studiu publicat în 2019 a demonstrat că adulții în vârstă care au practicat regulat ciclismul și-au îmbunătățit funcțiile cognitive în doar opt săptămâni.
Alte cercetări din 2013 au arătat o creștere de 28% a fluxului sanguin cerebral la bicicliști, ajungând chiar până la 70% în anumite zone cerebrale, în timpul efortului fizic. Și circulația sanguină a rămas cu până la 40% mai ridicată în unele zone chiar și după finalizarea activității.
Pentru rezultate optime asupra creierului, se recomandă sesiuni de 45-60 de minute de ciclism, la 75-85% din rezerva maximă a frecvenței cardiace, de patru ori pe săptămână.
„Acest studiu oferă dovezi convingătoare că vehiculele active, în special bicicleta, pot reduce semnificativ riscul de demență și pot îmbunătăți sănătatea creierului. Demonstrează potențialul unor schimbări simple și accesibile ale stilului de viață în îmbunătățirea sănătății cognitive, aspect deosebit de important pentru adulții în vârstă”, a subliniat dr. Peter Gliebus, director al departamentului de neurologie cognitivă și comportamentală la Institutul de Neuroștiințe Marcus, parte din Baptist Health South Florida, din SUA.
Echilibrul și orientarea spațială
Ciclismul implică, pe lângă efortul fizic, coordonare și orientare. Menținerea echilibrului, adaptarea la tipul de teren, navigarea printre obstacole sau în trafic solicită permanent integrarea informațiilor senzoriale și reacții rapide. Această latură, adesea neglijată, ajută la menținerea unor funcții neurologice care se deteriorează odată cu înaintarea în vârstă.
Un studiu din 2022, publicat în British Journal of Sports and Medicine, a asociat echilibrul îmbunătățit cu o longevitate crescută. Un studiu australian a demonstrat că și o oră de ciclism pe săptămână îmbunătățește echilibrul.
Îmbunătățirea sistemului imunitar
Pe lângă efectele neurologice, ciclismul influențează pozitiv și răspunsul imun. Un studiu coordonat de dr. David Nieman, de la Universitatea de Stat Appalachian, a analizat 1.000 de adulți cu vârste de până la 85 de ani și a demonstrat că exercițiile aerobice reduse frecvența infecțiilor respiratorii.
„Durata infecțiilor respiratorii poate fi redusă cu aproximativ 40% prin practicarea exercițiilor aerobice în majoritatea zilelor săptămânii”, a declarat dr. Nieman.
Cercetări similare de la King’s College London au arătat că indivizii activi mențin un nivel ridicat de celule T, responsabile cu apărarea organismului împotriva infecțiilor. Nivelurile acestora erau comparabile cu cele ale unor participanți mai tineri.
Ciclismul îmbunătățește starea de spirit
Ciclismul influențează și starea psihică. Un sondaj realizat de YMCA din Marea Britanie a evidențiat că persoanele active au avut scoruri de bunăstare cu 32% mai mari decât cele inactive. Un studiu din 2016 a descris ciclismul în aer liber ca exercițiu „verde”, combinând efortul fizic cu contactul cu mediul. Participanții au raportat senzații de libertate, refacere mentală și gestionare îmbunătățită a stresului. Ciclismul a fost asociat cu emoții precum evadare, claritate, plăcere și control.
Fostul ciclist de performanță Graeme Obree, care a vorbit public despre lupta sa cu depresia, a rezumat simplu impactul ciclismului: „Simplu, ieșirea afară și pedalarea ajută când treci prin depresie… Nu știu unde aș fi fost fără ciclism”.
Capacitatea pulmonară (chiar și în trafic)
Deși ciclismul în trafic poate părea riscant pentru sănătatea plămânilor, datele arată contrariul. Un studiu realizat de Healthy Air Campaign, King’s College London și Camden Council, a comparat nivelurile de poluare inhalate de patru persoane (șofer, pieton, pasager de autobuz și biciclist) pe o rută intens circulată din centrul Londrei.
Rezultatele au arătat că șoferii au fost expuși la cele mai mari niveluri de poluare, de cinci ori mai mult decât bicicliștii, de trei ori și jumătate mai mult decât pietoni și de două ori și jumătate mai mult decât pasagerii de autobuz.
Beneficii pentru inimă și protecție împotriva cancerului
Ciclismul accelerează ritmul cardiac, stimulează circulația și ajută la controlul greutății, prin impactul asupra metabolismului și compoziției corporale. Aceste aspecte sunt adesea recomandate în prevenirea bolilor cardiovasculare și a anumitor tipuri de cancer.
Un studiu din 2017 al Universității din Glasgow a urmărit peste 260.000 de adulți timp de cinci ani și a descoperit că deplasarea cu bicicleta către serviciu, chiar și parțial, a fost asociată cu o reducere de aproape 50% a riscului de boli de inimă sau cancer.
„Ciclismul efectuat pe tot parcursul sau parțial spre serviciu a fost asociat cu un risc semnificativ mai mic de rezultate adverse pentru sănătate”, a declarat dr. Jason Gill, de la Institutul de Științe Cardiovasculare și Medicale din Marea Britanie.
Cum să începți
Dr. Kamal Wagle, specialist geriatru la Centrul pentru Pierderea Memoriei și Sănătatea Creierului de la Hackensack University Medical Center, oferă următoarele sfaturi:
„Ciclismul, chiar și început mai târziu în viață, poate fi extrem de satisfăcător, dar este important să prioritizăm siguranța și progresul gradual. Înainte de orice program de exerciții, mai ales dacă există afecțiuni preexistente, este esențial să discutați cu medicul pentru a evalua orice risc potențial și pentru sfaturi personalizate.”
- Începeți treptat: rute scurte, pe terenuri plate. Adaptarea la efort și bicicleta este prioritară, nu distanța sau viteza.
- Echipament adecvat: cască sigură, haine vizibile, lumini și elemente reflectorizante, mai ales noaptea.
- Bicicletă potrivită: modelele cu cadru joasă, poziție verticală și confort sporit sunt mai ușoare de controlat.
- Zone sigure: piste dedicate, străzi liniștite, parcuri, unde stresul și riscul din trafic sunt reduse.
- Progresie atentă: creșteți distanța și intensitatea treptat, pe măsură ce crește încrederea. Evitați suprasolicitarea, mai ales la început.
„Ciclismul solicită echilibru și dexteritate și aș descuraja categoric pe oricine peste 60 de ani să învețe să ciclismă pe stradă direct. Persoanele cu pierderi de memorie ar putea fi uitat cum să facă. Aș recomanda o bicicletă staționară pentru reîmprospătarea acestei abilități.” a conchis dr. Clifford Segil, medic neurolog în Santa Monica.
