Primarul general a depus o nouă sesizare la Curtea Constituțională referitoare la o lege care modifică Legea libertății religioase.
Legea prevede sancționarea persoanelor care exercită, fără drept, funcții religioase, precum cele de „rabin, imam sau alte funcții clericale sau monahale, similare acestora, la solicitarea cultelor”.
Legea a fost propusă de un deputat, președinte al unei asociații evreiești, care a inițiat anterior un proiect de lege anti-antissemitism, respins anterior de primar la Curtea Constituțională.
Sesizarea, publicată pe site-ul Senatului, menționează că noul act normativ, trimis spre promulgare pe 28 iunie 2025, include două articole noi, respectiv:
-
Articolul 23, alineatul (4) a fost modificat: „Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau alte funcții clericale sau monahale, similare acestora, la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracțiune și se pedepsește conform Codului penal, cu modificările ulterioare”.
-
La Articolul 29 s-a adăugat alineatul (11): „Cultele au dreptul exclusiv asupra modurilor de venerare a persoanelor canonizate, beatificate, sfințite, recunoscute ca drepte sau ca simboluri identitare proprii”.
Primarul susține că adoptarea legii și conținutul acesteia contravin mai multor prevederi constituționale, printre care articolele 1, 76, 73, 29 și 30.
De asemenea, se invocă încălcarea articolelor 147 și 7, argumentându-se că legea deleagă definirea infracțiunilor unor acte administrative.
Totodată, se subliniază că Secretariatul de Stat pentru Culte are posibilitatea de a defini alte funcții religioase, creând un act normativ prin acte administrative care nu sunt în conforme cu legea. Primarul consideră că aceasta este o încălcare a principiilor de claritate și precizie a legislației.
Primarul critică faptul că legea se limitează la anumite funcții religioase, ignorând altele la fel de importante.
Se consideră că prevederile considerate neconstituționale enumeră doar anumite funcții și nu ia în calcul alte funcții religioase relevante din celelalte culte.
Se citează exemple de funcții religioase neincluse, cum ar fi cele din culte musulmane, creștine baptiste, sau ale martorilor lui Iehova, pentru a demonstra necesitatea includerii acestora.
Primarul susține că toate aceste funcții trebuie considerate la fel de importante.
O altă problemă ridicată vizează dreptul exclusiv al cultelor asupra tradițiilor religioase, invocând încălcarea libertății religioase și a libertății de exprimare.