China inițiază cel mai amplu proiect hidroenergetic mondial, o investiție estimată la 170 de miliarde de dolari, capabilă să asigure necesarul energetic al Marii Britanii. Proiectul ridică însă îngrijorări în rândul țărilor vecine.
Noua inițiativă depășește impresionant Barajul celor Trei Defileuri, actualul lider mondial în producția de energie hidroelectrică. Investițiile în companii chineze de construcții și inginerie au crescut semnificativ după ce premierul Li Qiang a anunțat demararea lucrărilor.
Li Qiang a descris proiectul drept „inițiativa secolului”, subliniind importanța conservării mediului pentru evitarea degradării sale.
Pentru Beijing, proiectul promite energie regenerabilă, locuri de muncă și un impuls economic într-o economie în decelerare. Cu toate acestea, pentru vecinii aflați în aval, el readuce temeri referitoare la securitatea resurselor de apă: râul Yarlung Zangbo, care devine Brahmaputra în India și Bangladesh, constituie o sursă vitală pentru milioane de oameni.
Planul Chinei implică construcția a cinci baraje pe o porțiune de 50 de kilometri, unde râul coboară abrupt de pe Platoul Tibetan. Primele generatoare de energie sunt preconizate să intre în funcțiune la începutul sau mijlocul anilor 2030. În afara acestor date, China a oferit puține detalii despre modul de execuție a proiectului.
Lipsa informațiilor amplifică temerile legate de securitatea apei în India și Bangladesh, state care depind de râul Brahmaputra pentru irigații, energie hidroelectrică și apă potabilă.
Mega-proiectul chinezesc stârnește îngrijorări în țara lumii cea mai populată
Guvernatorul statului indian Arunachal Pradesh, limitrof Chinei, a declarat anul acesta că barajul ar putea diminua cursul râului cu până la 80% și ar putea provoca inundații în zonele adiacente precum Assam.
Pe lângă probleme legate de resursele acvatice, barajele vor micșora transportul de sedimente în aval, ceea ce constituie un factor crucial pentru fertilitatea terenurilor agricole. Sedimentele transportă nutrienți esențiali pentru agricultură.
Tensiunile dintre India și China au fost evidente în trecut, un factor ce amplifică suspiciunile că China ar putea folosi barajul pentru a interzice accesul la resursele acvatice într-un eventual conflict, opinează Sayanangshu Modak, expert în relații hidrografice India-China de la Universitatea Arizona.
China respinge criticile
„Construcția proiectului pe Yarlung Zangbo este o chestiune de suveranitate chineză”, a declarat Ministerul chinez de Externe, adăugând că barajul va contribui la generarea de energie curată și la prevenirea inundațiilor.
„China a avut comunicări cu țările din aval legate de date hidrologice, gestionarea inundațiilor și colaborarea pentru reducerea riscurilor asociate proiectului Yarlung Zangbo”, a precizat ministerul.
Totuși, expertul Modak consideră că impactul barajului asupra cursurilor din aval este exagerat, având în vedere că cea mai mare parte a apei din Brahmaputra provine din ploile musonice.
Acesta susține că planurile Chinei vizează un proiect hidroenergetic de tip „run-of-the-river”, având în vedere cursul natural al râului Brahmaputra.
India a propus, de asemenea, două baraje pe râul Siang. Unul dintre proiecte, un proiect de 11,5 gigawați în Arunachal Pradesh, ar deveni cel mai mare din India.
Modak consideră că propunerile indiene vizează întărirea revendicărilor asupra râului și întărirea poziției Indiei în caz de potențială deviere a apelor.
„Dacă India poate demonstra utilizarea resurselor acvatice, atunci China nu le poate devia unilateral”, a spus el.
Controversele apei nu sunt noi
Tensiunile legate de baraje și securitatea apei sunt vechi. Pakistanul a acuzat India de „militarizarea” a resurselor acvatice în Kashmir, în urma suspendării participării Indiei la Tratatul Apei Indus. În Egipt, un politician de rang înalt a fost surprins propunând bombardarea unui baraj etiopian ce provoacă dispută.
Barajul chinez va fi construit într-o zonă seismică, predispusă la alunecări de teren, inundații glaciare și furtuni. Numeroasele proiecte hidroenergetice din zonă ridică semne de întrebare cu privire la securitate, după un cutremur devastator din Tibet.
Un proiect hidroenergetic mult mai mic, situat pe un afluent apropiat, este limitat la patru luni de construcție anual, din cauza iernilor aspre și a provocărilor specifice zonelor muntoase.