O postare recentă dezvăluie o nouă metodă prin care infractorii încearcă să obțină date personale pentru a accesa conturile bancare ale potențialelor victime. Reprezentanții instituțiilor implicate – Poliția Română (IGPR), Banca Națională a României (BNR) și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) – au confirmat că persoanele care pretind a fi angajați ai acestor instituții sunt false. Această metodă frauduloasă este denumită „vishing” de specialiști.
Un utilizator a descris cum a fost contactat de două persoane, într-un scenariu elaborat, pentru a-l determina să divulge date personale care le-ar permite accesul la banii săi. În apelul video, acestea s-au prezentat ca fiind „inspector principal” de poliție și „specialist în monitorizarea operațiunilor bancare”.
„Am primit azi un apel de la un individ care s-a identificat ca fiind Șoloiu Claudiu Ionuț, de la numărul de telefon +40745128898, pretinzând că este de la Poliția Română. Acesta mi-a spus că un individ urmărit de Interpol a contractat un credit ING pe numele meu. Mi-a trimis o copie digitala a unei legitimații susținând că este nevoie de mai multe informații pentru a investiga. M-a întrebat dacă am dat datele mele personale cuiva, dacă cineva are acces la conturile mele bancare, dacă am pierdut actele. După ce am răspuns negativ, a afirmat că va transfera apelul către un inspector de la BNR. Ulterior, am fost transferat către un alt individ care s-a prezentat ca Eusebiu Dănuț Ilie. Acesta m-a sunat video, prezentându-mi o legitimație falsă, și a cerut detalii despre conturile mele și sumele disponibile. Refuzând să răspund, apelul s-a încheiat. ANCOM Poliția Română ING”, a declarat un utilizator, Matei Stoian.
IGPR și BNR confirmă falsitatea
Persoanele care primesc astfel de apeluri de la persoane care pretind a fi inspectoare sau specialiști bancari trebuie să știe că acestea sunt false. IGPR și BNR au confirmat oficial această situație. Specialiștii în securitate cibernetică au identificat această metodă ca o formă de fraudă.
Reprezentanții IGPR au confirmat că „inspectorul principal” Șoloiu Claudiu Ionuț nu există în structura lor.
Infractorii folosesc aplicații VoIP, cu numere de telefon false, pentru a contacta cetățenii, pretinzându-se angajați bancari sau oficiali. Victimele sunt rugate să dezvăluie date personale sensibile.
În continuare, apelul este redirecționat către o altă persoană care pretinde a fi din Poliție, cerând transferuri de fonduri într-un “cont sigur”.
„În România, au fost înregistrate cazuri penale din cauza transferurilor de bani către conturi false. Această metodă este o formă de fraudă bazată pe falsuri de identitate, pentru a înșela cetățenii.”, au declarat reprezentanții Poliției Române.
- Recomandări pentru protecție:
- Nu răspundeți la apeluri nesolicitate care vă cer date sensibile sau transferuri de bani.
- Verificați informațiile primite prin canale oficiale.
- Nu transferați bani în conturi neoficiale.
- În caz de suspiciuni, contactați imediat autoritățile competente.
IGPR, DNSC și Asociația Română a Băncilor (ARB) au inițiat un proiect național comun pentru a conștientiza publicul despre fraudele de tip spoofing.
BNR a semnalat intensificarea tentativelor de fraudă
BNR a confirmat tentativa de fraudă, precizând că astfel de încercări se intensifică și avertizează cetățenii în mod constant.
BNR a semnalat că infractorii folosesc numere de telefon și site-uri false, imitând comunicarea oficială a instituției. Aceștia încearcă să obțină date personale, să realizeze tranzacții financiare false.
Astfel de tentativelor pot include și apeluri video falsificate.
BNR nu solicită niciodată date personale prin email, telefon sau mesaje text pentru credite, carduri sau conturi. Nu solicita informații despre venituri sau alte date financiare. Oportunitățile de investiții rapide pot fi o înșelăciune.
Comunicările oficiale ale BNR se fac exclusiv prin website-ul oficial și conturile sale online.
DNSC introduce termenul „vishing”
DNSC a identificat noua strategie a infractorilor.
„Este inginerie socială pură. Se utilizează apeluri telefonice pentru a obține date. Această strategie se numește vishing”, a explicat un expert DNSC.
DNSC a publicat ghiduri pentru a identifica această formă de fraudă.
„Vishing este un atac în care infractorii folosesc apeluri telefonice pentru obținerea datelor sensibile, pretinzând că sunt reprezentanți ai unor instituții.”
Cum recunoașteți un apel vishing?
- Sentimentul de urgență.
- Solicitarea de informații confidențiale.
- Ton intimidant.
Măsuri de protecție:
- Evitați divulgarea informațiilor personale la telefon.
- Verificați canalele oficiale.
- Fiți atenți la apelurile de la numere necunoscute.
- Activați autentificarea în doi pași.
Prevenția și precauția sunt esențiale în lupta împotriva atacurilor cibernetice.
