„Este o problemă majoră, e o problemă majoră. Asta e!”, a declarat preşedintele Nicuşor Dan despre Dragoş Anastasiu, fostul său consilier onorific, în timpul vizitei sale în Austria. Vicepremier în acel moment, Anastasiu, numit în Guvern de premierul Ilie Bolojan pentru a reforma drastic sistemul bugetar, a fost obligat să demisioneze din cauza dezvăluirilor jurnalistice. Demisia a fost anunțată într-o conferință de presă, în care s-a mărturisit, explicând cum a ajuns să plătească mită timp de opt ani unei inspectoare din ANAF, acum condamnate, în timp ce el, mituitorul, nu.
Aici ajungem la problema esențială. Demisia lui Dragoş Anastasiu și recunoaşterea publică a mizei oferite de el şi partenerul său de afaceri, decedat acum patru ani, ridică numeroase întrebări fără răspunsuri clare. O analiză detaliată a declarațiilor lui Anastasiu este, prin urmare, necesară.
În primul rând, este importantă analiza calității de martor-denunțător pe care Dragoş Anastasiu nu a recunoscut-o, deşi documentele îl contrazic. Dragoş Anastasiu a scris pe Facebook, în 25 iulie 2025:
„În spațiul public au apărut informații despre implicarea mea într-un dosar de corupție care a vizat mai mulți funcționari din ANAF. Pe scurt: Am fost martor, nu denunțător. Nu am avut nicio acuzație penală, niciun avantaj juridic și alte societăți comerciale au fost implicate în situații similare. Nu am nicio condamnare penală.”
Având în vedere că fostul vicepremier a susținut că a fost doar martor, nu martor-denunțător, Direcția Națională Anticorupție a trebuit să clarifice situația pentru a evita dezinformarea publică, care ar fi favorizat fostul vicepremier. Conform comunicatului DNA, Anastasiu a fost, incontestabil, martor-denunțător, la fel ca și fostul său partener de afaceri, Cristian Băciucu, în dosarul în care Angela Burlacu de la ANAF a fost condamnată la 5 ani și 2 luni pentru luare de mită și trafic de influență.
Întrebarea crucială este: de ce a insistat Anastasiu să fie considerat doar martor?
Pentru că, susținând că nu a avut „niciun avantaj juridic”, a încercat să evite responsabilitatea penală. Însă, calitatea de martor este diferită de cea de martor-denunțător.
Martorul, potrivit Codului de procedură penală, este persoana care cunoaşte fapte sau împrejurări relevante pentru o cauză penală. Poate fi audiat de instanță sau organele de urmărire penală. Are obligația de a spune adevărul şi de a se prezenta la solicitare. Nu este suspect sau inculpat, dar poate fi acuzat de mărturie falsă.
Martorul-denunțător – în cazul nostru, Dragoș Anastasiu şi fostul său partener de afaceri, – beneficiază de o clauză specială de nepedepsire prevăzută la art. 290 alin. (3) din Codul penal.
- Prin urmare, „martorul-denunțător nu este o persoană fără interese în proces, întrucât există posibilitatea fie de a-şi menţine declaraţiile iniţiale pentru a beneficia de nepedepsire, fie de a le modifica pentru a evita autoincriminarea. (…)
- Denunțul unui mituitor are implicații multiple, eliminând răspunderea penală prin excepția de nepedepsire din Codul penal.
- Mai mult, această cauză de impunitate stimulează descoperirea corupției, mituitorul fiind protejat prin lege, motivând-l să semnaleze infracțiunile grave.
- Aceeaşi cauză de impunitate a denunțului previne corupția, funcționarii riscând să fie denunțați.
Alte clarificări despre calitatea de martor-denunțător se regăsesc în jurisprudența Curții Constituționale, inclusiv în Decizia nr. 59 din 22 ianuarie 2019.
„În cazul în care denunțătorul nu beneficiază de protecție specială, art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală nu se aplică, denunțătorul putând fi audiat ca martor, într-o procedură publică și contradictorie. În acest caz, Curtea distinge două situații, în funcţie de interesul denunțătorului de a-şi proteja interesele.
- În lipsa unui beneficiu direct, declarația martorului este similară cu cea a oricărui alt martor.
- În cazul unui beneficiu, denunțătorul aseamănă cu partea vătămată și doreşte să-şi apere interesele.
În motivarea Deciziei nr. 1258 din 22 iunie 2023, se menționează declarațiile lui Anastasiu şi Cristian Băciucu şi ale altor persoane implicate, care s-au constituit martori-denunțători pentru a evita acuzaţiile. Astfel, au oferit informaţii suplimentare procurorilor, relevante pentru cazul de corupţie.
“Din declarația martorului Anastasiu Dragoș Michael se reține că sumele pretinse și primite nu au fost destinate fiului inculpatei. Martorul a arătat că grupul Eurolines avea contracte de sponsorizare. Documentele depuse la dosar confirmă existența unui număr semnificativ de contracte de sponsorizare (…)”.
Martorii-denunțători au ales această cale pentru a evita răspunderea penală.
Concluzia preliminară
Dragoş Anastasiu a negat calitatea de martor-denunțător pentru a ascunde avantajul obţinut, evitând răspunderea penală. Dacă partenerul său ar fi acţionat independent, Anastasiu s-ar fi confruntat cu o problematică diferită. Astfel, tandemul antreprenorial din companie a plătit mita pentru a fi protejaţi.
Anastasiu nu a prezentat public nicio declarație de avere, evidentiind profiturile din protecția obținută. În schimb, a contestat transparența declarațiilor de avere din sistemul public.
„Să scăpăm naibii de această chestie cu declarațiile de avere publice”. Curtea Constituțională i-a satisfăcut dorinţa.
Sursa foto: Alexandru Dobre / Mediafax