În discursul său, ministrul Oana Ţoiu a evidenţiat evoluţia României în ceea ce priveşte conştientizarea evenimentelor tragice din istorie. „Am atins o etapă de maturitate naţională, instituţională şi socială, în care înţelegem că trecutul nostru trebuie examinat în profunzime. Aceste momente întunecate nu trebuie minimalizate, ci analizate cu atenţie, pentru a preveni erorile istorice.”
Ministrul a accentuat importanţa educaţiei în combaterea intoleranţei. „Este responsabilitatea noastră să protejăm copiii nu numai de discriminare, ci şi de mesajele negative răspândite în spaţiul public, online şi în mediul social. Trebuie să fim vigilenţi faţă de orice formă de discurs care stimulează ura sau creează clivaj între oameni, fie că e vorba de mediul online sau cel offline, şcoli sau locuri de joacă.”
Şefa diplomaţiei române a concluzionat spunând că „diversitatea este o sursă de putere, iar onestitatea în abordarea trecutului ţării noastre este vitală pentru viitor”.
Potrivit comunicatului de presă al Ministerului Afacerilor Externe, acesta sprijină iniţiativele naţionale şi internaţionale de promovare a educaţiei, cercetării şi memorializării Holocaustului. MAE consideră că introducerea, opţional, a disciplinei „Istoria, robia şi deportarea romilor” în curricula şcolară, precum şi dezvoltarea Muzeului Holocaustului şi a Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor sunt esenţiale pentru o înţelegere completă a trecutului.
