Birchall pune la îndoială lipsa de investigații din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la o decizie a Curții Constituționale din 2020. Potrivit fostei ministre, decizia ar indica folosirea abuzivă a funcției de președinte CSM de către Savonea pentru a intimida un ministru al Justiției.
„Aceasta a fost o încercare de intimidare a unui ministru al Justiției care nu a acceptat presiuni”, afirmă Birchall, referindu-se la o dispută din 2019, când Savonea a sesizat Curtea Constituțională, invocând un presupus conflict constituțional cu ministrul Justiției de atunci. Curtea a decis că nu existau motive constituționale pentru conflict.
Fosta ministră susține că acțiunea lui Savonea a fost o formă de hărțuire instituțională, ca răspuns la opoziția ei față de numirea unei persoane favorite la conducerea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ): „Pentru această opoziție, am fost ținta hărțuirii instituționale din partea cuiva care a folosit funcția publică pentru interese personale.”
„A fost o încercare de intimidare a unui ministru al Justiției care a refuzat presiunile și care s-a opus numirii unei favorite în fruntea Secției Speciale unde doreau să ascundă dosare compromițătoare”, a afirmat Birchall.
Birchall critică inacțiunea actualului ministru al Justiției
Ana Birchall critică și pasivitatea actualului ministru al Justiției, Radu Marinescu, precum și lipsa de reacție a Inspecției Judiciare. „Inspecția Judiciară ar fi trebuit să investigheze nu doar abuzul de funcție, ci și deciziile controversate ale doamnei Savonea de-a lungul carierei sale.”
„Într-un stat de drept, un astfel de comportament ar fi dus la sancțiuni disciplinare, nu la promovarea în fruntea celei mai înalte instanțe din țară!”, scrie Birchall.
Birchall se adresează conducerii CSM și Secției pentru judecători, punând întrebarea: „De ce o conduită abuzivă, confirmată de Curtea Constituțională, nu a avut nicio importanță în evaluarea candidaturii Liei Savonea?”
Fosta ministră avertizează că lipsa reacției la astfel de acuzații subminează încrederea în justiție: „Cât timp la vârful justiției ajung persoane care hărțuiesc alții fără a răspunde, justiția nu va fi nici dreaptă, nici credibilă.”
Sesizarea lui Savonea, considerată lipsită de relevanță constituțională
În 2019, președintele CSM, Lia Savonea, a sesizat Curtea Constituțională cu un presupus conflict constituțional cu ministrul Justiției – acuzând interferențe în activitatea procurorilor, afectarea independenței justiției și blocarea activităților CSM.
În 2020, Curtea Constituțională a respins această sesizare, considerând acuzațiile lipsite de relevanță constituțională și produse din animozități personale.
Birchall a declarat că sesizarea lui Savonea a fost o formă de abuz și că aceasta ar trebui să demisioneze.
Mai mult, Birchall a acuzat-o că a încercat să impună un candidat favorizat în fruntea Secției Speciale, iar refuzul acesteia a provocat represalii politice.
Andrea Chiș critică numirile lui Savonea
Andrea Chiș, fostă magistrată CSM, critică lipsa motivării deciziei de numire a Liei Savonea ca președintă a Înaltei Curți. Această decizie, adoptata în 2025, nu a fost publicată pe site-ul CSM în termenul legal.
Ea susține că pensionarea președintei Corina Corbu a fost accelerată suspect, pentru a grăbi numirea lui Savonea. Chiș vede în aceasta o manevră a CSM.
„Există suspiciunea că pensionarea accelerată a fostei președinte a facilitat numirea lui Savonea”, a menționat Chiș.
Chiș pune la îndoială integritatea și legalitatea procedurilor CSM, observând că dacă instituția critică alții pentru întârzieri, cum poate accepta propriile abateri fără consecințe?
Chiș subliniază incomplianța cu legislația privind publicarea hotărârilor importante.