Sociologul Mirel Palada, într-o transmisiune live, a analizat scăderea rapidă a încrederii populației în noul președinte și prim-ministru al României, comparând-o cu încrederea inițială a predecesorilor, care au pornit cu un nivel mult mai ridicat.
„Președintele a început cu doar 40% încredere”
Mirel Palada a subliniat că noul președinte a înregistrat o scădere remarcabilă a încrederii, de 15 puncte procentuale în doar două luni de mandat.
„Încrederea în noul președinte și prim-ministru a coborât la 25%. După două luni de mandat, s-a înregistrat o perioadă scurtă cu un nivel mai ridicat de încredere, în jur de 40%, însă, între timp, a scăzut sub 30%. Această scădere bruscă este fără precedent în istoria recentă. Uitați-vă la grafic: inițial, atât Iohannis, cât și Băsescu au avut o încredere mult mai mare la începutul mandatului. Președintele actual a pornit cu doar 40% încredere.”
Invitatul a remarcat că noul președinte a plecat de la o poziție dezavantajoasă, comparativ cu șefii de stat anteriori, cum ar fi Klaus Iohannis sau Traian Băsescu, care au fost aleși cu procente mai mari. Palada a evidențiat și faptul că, în trecut, societatea era mai puțin divizată, ceea ce făcea mai facilă acceptarea unui președinte de altă orientare politică.
„Anterior, când câștiga cineva alegerile, fie Băsescu, fie Iohannis, tabăra pierdătoare manifesta un fel de entuziasm, recunoscând înfrângerea: «Domnule, am pierdut, altul e mai bun». Acum, la început, i se oferă o anumită încredere, un anumit start. Dar, cei care nu au votat cu noul președinte, fie au votat cu altă alternativă, fie nu au participat la vot, acum nu mai sunt dispuși să accepte înfrângerea și să-l sprijine pe actualul președinte. Ca urmare, este acceptat doar de susținătorii săi fideli, deoarece a fost votat de doar 30% din populație.”
„Scăderea se datorează măsurilor luate și atitudinii agresive”
Palada a concluzionat că această scădere de 15% în încredere ar putea fi atribuită politicii de austeritate implementate de noul președinte și guvern.
„Măsurile dure și atitudinea agresivă față de populație au determinat nemulțumire și o scădere a încrederii. Românii au reacționat spunând că astfel de politici nu sunt acceptabile și nu au mai avut încredere în conducere.”
