Grecia, o destinație turistică foarte populară în Europa, a trecut printr-o perioadă dificilă financiar acum 14 ani. Recent, însă, economia grecească a cunoscut o redresare impresionantă, Atena devenind un oraș modern în plină dezvoltare.
Dezvoltarea urbană a orașului a fost influențată discret de investiții străine, în special din China. În prezent, cetățenii chinezi dețin o proporție semnificativă, aproape jumătate, din noile vize acordate pentru achiziționarea de proprietăți și peste 60% din reînnoiri.
Atena, atractivă pentru investitori chinezi
Conform publicației South China Morning Post, influența Chinei asupra Atenei este evidentă. Orașul a devenit un punct de interes nu doar pentru turiștii europeni, americani și indieni, ci și pentru numeroși oameni de afaceri chinezi care au achiziționat mii de apartamente, beneficiind de programul grecesc de rezidență „viza de aur”, lansat în 2013. Acest program a atras și investitori din Turcia și Rusia.
Mulți dintre acești investitori, vorbind dialectul chinezesc nord-estic, lucrează pentru gigantul de transport maritim China Ocean Shipping Company, administrator al celui de-al cincilea port ca mărime din Europa. Dintre cei 5.679 de investitori care și-au reînnoit viza de aur, 61% sunt cetățeni chinezi.
După pandemia globală, numărul restaurantelor, cafenelelor și firmelor chinezești a crescut semnificativ, în urma unui val de investitori chinezi, atrași de nevoia de a se muta din țară pentru a evita restricțiile politice legate de COVID-19.
FMI: O redresare remarcabilă a economiei grecești
În iunie 2025, Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat un raport privind recuperarea economică remarcabilă a Greciei. Țara a înregistrat o rată de creștere mai bună decât media Uniunii Europene.
„Grecia, considerată anterior un punct slab în economia europeană, a devenit acum un exemplu de succes. Această evoluție pozitivă se bazează pe o creștere economică superioară mediei UE, o revenire a investițiilor importante, un nivel record al exporturilor și un declin semnificativ al șomajului, într-un context de peste un deceniu. Politica fiscală rămâne coerentă, generând excedente primare în creștere, iar datoria publică a scăzut cu aproape 55 de puncte procentuale din PIB, una dintre cele mai rapide scăderi din Europa. Această transformare este reflectată și calitativ, printr-un mediu de afaceri din ce în ce mai favorabil investitorilor, o disponibilitate mai ușoară de finanțare, o administrație economică mai eficientă și, desigur, crearea unui rating de credit îmbunătățit pentru Grecia.”
FMI atribuie această evoluție pozitivă implementării unor politici economice eficiente: „o politică fiscală responsabilă pentru a restabili încrederea, eforturi susținute pentru întărirea sistemului bancar și încheierea reformelor structurale pentru stimularea creșterii.”
Creșterea costurilor de trai
În ciuda avantajelor aduse de investitori, costurile de trai au crescut considerabil pentru majoritatea grecilor. În 2017, prețul unui metru pătrat de locuință în Atena era de 1.300 de euro. Astăzi, prețul se ridică la 2.500 euro/metru pătrat. Chiriile din Atena au crescut cu 20% doar în prima jumătate a anului 2025, iar o treime din locuințe se află momentan vacante. Pe plan european, prețurile imobiliare au înregistrat o creștere semnificativă de peste 70%, cea mai ridicată rată din Europa. În același timp, salariile medii staționează de câțiva ani, potrivit OECD. Al doilea oraș ca mărime, Salonic, se confruntă în continuare cu consecințele crizei economice (2009-2018), conform publicației Le Monde.
Grecia nu se confruntă doar cu costurile de trai și chiriile ridicate, ci și cu o presiune din ce în ce mai mare din partea migrației. Această presiune nu provine doar de la imigranții solicitând azil politic, ci și din partea unui număr tot mai mare de turiști, „nomazi digitali” și investitori străini. Turismul contribuie cu 25% la PIB. Peste 2 milioane de greci depind de cheltuielile turistice, însă chiriile de scurtă durată (ex: Airbnb) au explodat în Atena. Supraturismul sufoca orașul, iar localnicii simt efectele.
Grecia a privatizat aeroporturi, rafinării, instalații sanitare și rețele electrice. Portul Pireu a fost preluat de o companie chineză (China Ocean Shipping Company), conform The Guardian. Gigantul chinez a cumpărat portul cu 368 de milioane de euro în 2016, potrivit DW. Aeroporturile au intrat sub controlul unor conglomerate germane. Fraport AG a achiziționat 14 aeroporturi în 2015, printr-o tranzacție de 1,23 miliarde de euro. Rețeaua electrică națională a trecut tot în mâinile unor investitori străini. Pentru greci, mesajul este evident: țara poate păstra numele „Grecia”, dar nu mai le aparține.
Sursa Foto: Shutterstock
ATENȚIE la Metro Atena: Un sistem modern, cu trei linii și stații renovate, ghid pratctic.