În cadrul unei transmisiuni live, un expert în analize politice, sociolog și geopolitician, a discutat despre tensiunile crescânde din Franța, contextul protestatar și scăderea popularității președintelui Emmanuel Macron.
Dan Dungaciu: „O nouă moțiune de cenzură ar putea obține mai mult sprijin”
Dan Dungaciu analizează o nouă încercare de moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Specialistul afirmă că, de această dată, moțiunea ar putea beneficia de un grad mai înalt de susținere din partea statelor membre.
„Acum urmează o nouă moțiune de cenzură, care va fi adoptată sau nu, nu este clar. Este probabil ca de această dată să existe o mobilizare mai puternică a forțelor implicate, inclusiv, vă rog să mă iertați, dat fiind că inițiativa provine de la un francez, un lucru care ar putea influența succesul moțiunii. Dincolo de faptul că prima moțiune a fost respinsă, acesta a provenit din partea unui român, lucru care a atras atenția. A fost un moment de analiză pentru diverse țări, nu toți polonezii au susținut italienii un pic iritați sau ungurii. Așadar, propunerea venit de la un francez ar putea genera o mai mare aderență. Probabil că vor urma alte moțiuni de cenzură în viitor.”
Expertul îndreaptă discuția către situația politică tensionată din Franța, confruntându-se cu o nemulțumire socială crescândă și o scădere consistentă a popularității președintelui Macron.
„În Franța, se observă o situație similară cu cea descrisă. Președintele Macron este, practic, într-o situație de nepopularitate. El reprezintă Franța în Consiliul European, care ar trebui să fie un centru de strategii. Acum, nici nu mai contează câte guverne au căzut. Franța se confruntă cu un guvern în dezechilibru, chiar dacă un nou premier va fi ales. Franța a intrat într-o stare de revoltă și dezamăgire. ”
Dungaciu menționează că platforma Telegram a câștigat popularitate în Franța, devenind un canal de comunicare important pentru protestatari, evidențiind originea rusă a creatorului platformei, care a fost reținut de autoritățile franceze. El sugerează, cu un ton ironic, că acest lucru ar putea fi un semnal din partea Kremlinului.
„Este interesant faptul că fondatorul Telegram, un personaj reținut de autoritățile franceze, a transmis un mesaj de mulțumire pentru utilizarea Telegram drept canal de comunicare între protestatari. Probabil nu un salut formal de la ruși, deși nu este exclus, dar protestele nu sunt cauzate de Telegram. Probabil că unii din est le-au pus la dispoziție acest instrument. Președintele Macron este un exemplu al acestei situații: majoritatea francezilor nu-l doresc. Popularitatea sa este la niveluri foarte scăzute. Aproape niciunul dintre proiectele sale nu a funcționat, mai ales cele externe și de securitate. Toate s-au lovit de realitate. Ultimul proiect, garantările de securitate pentru Ucraina, este perceput drept neconvingător. Așadar, niciunul din proiectele lui Macron nu a avut succes, iar el se confruntă cu o situație politică dificilă și, implicit, cu dificultăți în a o menține, utilizând forța.”
