La Ministerul Mediului există o strategie de combatere a deşertificării şi fonduri europene pentru împăduriri, însă această strategie este neutilizată, declară ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
„Există aspecte foarte importante aici. În primul rând, anticipăm un viitor îngrijorător, inclusiv pentru securitatea alimentară a României. În zonele sudice, unde se practică agricultura vitală pentru ţară, observăm subvenţii repetate cauzate de recolte afectate de secetă. Problema este lipsa unei abordări naţionale coerente. Există o mişcare extremistă care contestă schimbările climatice, considerându-le ciclice, fapt ce împiedică adoptarea măsurilor necesare. Avem fonduri alocate pentru împăduriri de trei ani, însă o creştere substanţială a subvenţiilor acordate a fost esenţială pentru ca agricultorii să apeleze la ele.”, explică Buzoianu.
Ministrul subliniază că, în ultimii doi ani, s-au împădurit doar 9.000 de hectare din ţinta de 26.000 hectare, fapt ce a dus la reducerea fondurilor din partea Comisiei Europene.
„Comisia Europeană a redus ţinta României la 18.000 de hectare, considerând că, chiar şi cu un guvern dedicat, nu vom putea atinge ţinta propusă. Doar dublarea eforturilor din ultimii doi ani, într-un singur an – înainte de finalizarea PNRR – este posibilă. Însă aș dori un efort mai amplu”, susţine Buzoianu.
Aceasta a mai afirmat că o centură verde în sudul României va salva nu doar solul şi mediul, ci şi vieţi.
„Zonele afectate de deşertificare sunt mult mai grave decât lipsa recoltelor. Locuitorii acestor zone se vor confrunta cu dificultăţi în a-şi asigura existenţa, iar dezvoltarea lor economică va fi compromisă. Soluţia evidentă este împădurirea, dar există şi alte posibilităţi tehnologice.”, afirmă Buzoianu.
Întrebată despre măsurile pentru deblocarea programului de împădurire şi oprirea procesului de deşertificare, Diana Buzoianu a menţionat eforturile sale pentru creşterea suprafeţelor acceptate de către Comisia Europeană.
„Din cele 56.000 de hectare iniţial prevăzute în PNRR, doar 9.000 au fost realizate în doi ani. Înainte, subvenţiile acordate agriculturii erau mult mai mari, făcând ca împădurirea să fie mai puţin atractivă. Totuşi, studiile arată că împăduririle ar putea creşte recoltele cu până la 30%. Dar, propagandă extremistă menţine percepţia eronată conform căreia schimbările climatice nu există. Prin urmare, ne-am angajat să creștem suprafața împădurită la 18.000 de hectare, ceea ce cuprinde contracte deja semnate.”, afirmă Buzoianu.
Ministrul a mai precizat că au fost depuse 38.000 de solicitări de către beneficiari pentru 38.000 de hectare, odată cu creşterea subvenţiilor, însă eforturile s-au dovedit insuficiente.
„Am reuşit să salvăm 18.000 de hectare şi dorim să depunem un memorandum pentru creşterea ţintei la 23.000 de hectare, pentru a utiliza complet fondurile disponibile din partea Comisiei. Ne propunem să plantăm 14.000 de hectare în următorul an. Dorim să iniţiem un program naţional similar cu PNRR pentru a menţine impulsul creat. AFM-ul ar trebui să se concentreze pe programe naţionale strategice, cum ar fi împădurirea, nu doar pe oferte atractive. Nu ar trebui să acordăm vouchere pentru maşini atunci când problema este deşertificarea.”, a mai afirmat Diana Buzoianu.