Reacțiile Ministerului de Externe german și ale Uniunii Europene au apărut după o discuție telefonică dintre Iran și reprezentanții Franței, Germaniei și Marii Britanii, precum și șeful diplomației europene, Kaja Kallas.
„Fereastra pentru o soluție diplomatică la criza nucleară iraniană se strânge rapid”, a avertizat Kallas într-o declarație. „Iranul trebuie să ia măsuri credibile pentru a răspunde solicitărilor Franței, Marii Britanii și Germaniei, ceea ce înseamnă cooperare deplină cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică și acces neîntârziat la toate instalațiile nucleare”.
Ministerul de Externe german a transmis separat că „Iranul nu a luat încă măsurile necesare și proporționale” pentru a împiedica reintroducerea sancțiunilor ONU.
Într-o declarație emisă ulterior, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a reiterat că reimpunerea sancțiunilor ONU „nu are nicio justificare legală sau logică”. El a subliniat că Iranul și AIEA au convenit, mediat de Egipt, să acorde acces la toate instalațiile nucleare iraniene și să raporteze locația tuturor materialelor nucleare.
Cu toate acestea, momentul acestui raport rămâne neclar, iar Araghchi nu a prezentat alte soluții pentru a aborda preocupările europene.
„Acum depinde de celelalte părți să profite de această ocazie pentru a menține deschisă calea diplomatică și pentru a evita o criză evitabilă, demonstrând seriositate și încredere în diplomație”, a afirmat el.
Un conflict de 12 zile initiat de Israel împotriva Iranului în luna iunie a dus la bombardarea instalațiilor nucleare iraniene de către Israel și Statele Unite, punând în discuție statutul stocului de uraniu îmbogățit aproape la niveluri militare al Teheranului.
Mecanismul „snapback” de reintroducere a sancțiunilor împotriva Iranului, negociat în acordul nuclear din 2015, este conceput să fie imun la veto în cadrul ONU. Acesta va intra în vigoare la sfârșitul lunii septembrie, în lipsa unei decizii de blocare din partea Consiliului de Securitate al ONU.
Sancțiunile vor îngheța din nou activele iraniene din străinătate, vor interzice tranzacțiile cu arme și vor sancționa programul de rachete balistice iranian, printre alte măsuri, agravând economia deja precară a țării.
Aplicarea mecanismului „snapback” va intensifica probabil tensiunile dintre Iran și Occident într-o zonă deja tensionată, afectată de conflictul dintre Israel și Hamas în Fâșia Gaza, mai ales după declanșarea ofensivei terestre israeliene împotriva orașului Gaza.