Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a criticat, într-un interviu televizat, gestionarea deficitară a politicii economice și de mediu de către actualul guvern. A subliniat lipsa unui colectiv de experți care să faciliteze luarea deciziilor optime.
Călin Popescu Tăriceanu: „Programul RABLA a fost sabotat”
Călin Popescu-Tăriceanu a exprimat nemulțumirea față de introducerea unei noi taxe auto, considerând că decizia a fost luată fără o analiză aprofundată a efectelor benefice. A criticat, de asemenea, modul în care Ministerul Mediului a gestionat programul RABLA, subliniind amânările și reducerea subvențiilor, care au compromis inițiativa de promovare a vehiculelor electrice.
“În noul pachet de măsuri, se introduce o nouă taxă auto. Aceasta nu este foarte mare, însă este suficientă pentru a genera nemulțumire. Însă, este important să se stabilească dacă măsura aduce beneficii concrete. Și aici, aduc un exemplu. La fel ca la Ministerul Mediului, deciziile au fost luate fără consultări suficiente. Programul RABLA, menționat pentru reînnoirea parcului auto, prin înlocuirea mașinilor poluante cu cele noi și mai puțin poluante, inclusiv electrice, a fost viciat. În 2024, programul s-a soldat cu un eșec considerabil, din cauza întârzierilor subvențiilor și micșorării acestora. Ca rezultat, România a ocupat un loc dezavantajos în Europa la vânzările de mașini electrice. În acest an, măsurile Ministerului Mediului au avut un impact negativ și mai accentuat. Mai sunt doar câteva luni până la finalul anului, iar probabil Ministerul Mediului și-a prezentat raportul optimismului la guvern, așa precum era obiceiul de odinioară: am realizat și noi, am redus programul.”
Călin Popescu Tăriceanu: „În mandatul meu, a existat un consiliu de experți de încredere”
Fostul premier a subliniat că măsurile actuale pot conduce la efecte secundare negative, cum ar fi creșterea inflației și încetinirea creșterii economice. Se referă la lipsa unui grup de consilieri economici specializați în actualul guvern.
“Este posibil ca aceste măsuri să reducă deficitul bugetar, dar consecințele adverse vor fi semnificative. În primul rând, va crește inflația, având în vedere renunțarea la acoperirea unor produse alimentare, și, al doilea, economia generală va fi afectată prin diminuarea investițiilor și a creșterii economice. Poate nu ne așteaptă o recesiune, dar e posibil să ne aflăm într-o situație economică precară. Există un aspect crucial, însă, care merită evidențiat. În mandatul meu, am avut un grup de economiști de calitate, provenind din Centrul Român de Politici Economice, de exemplu, oameni precum Daniel Dăianu, Valentin Lazea de la Banca Națională, Amalia Fugaru acum și ea la Banca Națională, sau Giovanni Ravazio, un fost director la Comisia Europeană, care a contribuit, de asemenea, la deciziile noastre. Sunt convins că astăzi lipsește un grup similar de consilieri experți pentru luarea unor decizii informate.”
