„Rezistența Ucrainei protejează România de amenințări terestre”, afirmă experții consultați de HotNews. Cu toate acestea, planuri de apărare sunt elaborate. Zona Focșani – Râmnicu Sărat – Galați – Brăila formează o linie defensivă consolidată recent. Unități tactice HIMARS au baze la Focșani, Bârlad și Ploiești. La Bârlad se află și batalioane cu lansatoare de rachete LAROM. Această zonă reprezintă un punct vital.
Incidentele cu avioane și drone rusești care au intrat în spațiul aerian al NATO, Lituaniei, Poloniei și României, sunt analizate diferit. Surse din serviciile de informații occidentale, consultate recent de CNN, susțin că unele incidente ar fi premeditate, în timp ce altele ar reprezenta pierderi de control ale aparatelor de luptă.
Cu siguranță, potrivit serviciilor de informații ale țărilor NATO, „Putin a devenit mai agresiv”. „Observațiile din comunitatea de informații arată o modificare în felul în care Putin evaluează riscurile și țintele”, a declarat o sursă pentru CNN.
Ce face România? „Câtă vreme Ucraina rezistă, România nu poate fi amenințată pe uscat”, spun experții consultați de HotNews.
Însă un eventual succes al forțelor rusești în conflictul cu Ucraina ar putea reprezenta o amenințare directă, terestră, pentru România.
O evaluare realistă, nu alarmistă, bazată pe date militare
Experții militari consideră inutilă alarmarea excesivă legată de Poarta Focșanilor, menționând, de asemenea, că România înregistrează un nivel de informare a populației mai scăzut față de alte state din zonă. Exemple în acest sens ar fi manualurile elaborate în aceste zone. Așadar, nu este vorba despre alarmă, ci despre o întrebare legitimă pentru români: România este capabilă să se apere, cu sau fără sprijinul rapid al NATO?
Există posibilitatea ca în eventualele scenarii de invazie rusă, o parte a Moldovei să fie pierdută pentru a apăra Muntenia și Bucureștiul în zona Porții Focșanilor, așa cum se vehiculează uneori în spațiul public.
Pe baza datelor publice și a discuțiilor confidențiale cu experți militari, HotNews prezintă un tablou al potențialelor riscuri pentru țară.
Ce este „Poarta Focșanilor” și de ce este importantă
„Poarta Focșanilor” este un coridor strategic, atât pentru deplasarea trupelor, cât și pentru apărare.
Zona „Porții Focșanilor”, întinzându-se pe patru județe (Vrancea, Galați, Brăila și Buzău), cuprinde o porțiune joasă de teren, cu o lățime de aproximativ 85 de kilometri și o adâncime de circa 60 de kilometri, reprezentând o zonă vitală pentru operațiunile militare. Aspectele topografice uşurează deplasarea tancurilor și favorizează luptele mobile.
Teoretic, coridorul de la Focșani (cunoscut și ca Bassarabian Gap, cu o continuare în Sudul Republicii Moldova și Ucrainei) poate deveni un potențial câmp de bătălie, constituind un aliniament defensiv important pentru a contracara o eventuală înaintare spre Muntenia și Capitală. Munții Carpați sunt amplasați pe o parte a coridorului, iar Dunărea pe cealaltă.
O simulare din 2019 arăta că România ar pica în 24 de ore fără sprijinul rapid al NATO
Mulți experți internaționali consideră „Poarta Focșanilor” un punct vulnerabil al Flancului Estic NATO. Acest aspect se referă atât la capacitatea României de apărare individuală, cât și la infrastructura care ar putea îngreuna intervenția aliaților.
„Este unul dintre cele mai critice terenuri militare din România. Servește ca o breșă de acces dinspre nord pentru forțele terestre, creând un câmp de luptă propice tancurilor. În circumstanțe nefavorabile, poate deveni o capcană operațională care lasă puține posibilități de scăpare pentru apărare”, conform unei cercetări din 2019 realizată de New Strategy Center.
O simulare din 2019 a Academiei Forțelor Terestre din Sibiu, care a stat la baza studiului New Strategy Center, arăta că trupele NATO ar trebui să intervină rapid pentru a proteja acest punct strategic, pentru că forțele armate ale României ar fi depășite în doar prima zi a unui eventual conflict cu Rusia.
Ce este depășit în analiza de atunci
Scenariul de război analizat în 2019 ținea cont de echipamentele militare existente la acea vreme și nu anticipase evoluțiile infrastructurii actuale, precum și prepoziționările NATO în țările din Flancul Estic, intervinând în contextul războiului din Ucraina.
„Vă asigur că nimeni nu abandonează Moldova în cazul unui război”
Scenariul subliniază o strategie îngrijorătoare, aceea de retragere a trupelor din Moldova pentru a monta o apărare mai concentrată în Poarta Focșanilor. Totuși, experții consultați consideră această strategie depășită.
„Ideea că am renunța la teritorii din Moldova și ne-am concentra apărarea pe zona Porții Focșanilor e o concepție vetustă. Astfel de scenarii nu se mai aplică în prezent. Vă asigur că nimeni nu abandonează Moldova în cazul unui război. Apărarea începe de la Prut”, a declarat un fost comandant militar, activ în structurile Armatei.
„Desigur, zona este un punct important pentru apărare, însă un atac terestru rapid din Est și Nord-Est, într-un context în care nu ai timp de pregătire, și doar retragerea în Poarta Focșanilor, nu mai este un scenariu realist. Apărarea este mult mai complexă și implică multiple scenarii de intervenție”, afirmă fostul comandant al forțelor terestre.
Exemplul Ucrainei
Ofițerul menționează că războiul din Ucraina a demonstrat dificultatea pe care o întâmpină armata rusă, și în general orice armată, în avansarea prin teritorii deschise.
În consecință, un avans rapid al forțelor ruse prin Ucraina și Moldova, fără intervenția NATO, este puțin probabil.
„Pe orice front există puncte strategice de concentrare a forțelor, unde se asigură apărarea. Trecătoarele montane, cursurile de apă, zonele lagunare, Poarta Focșanilor, toate acestea nu indică o retragere automată. Apărarea include totodată și alte zone ale țării”, explică fostul șef al trupelor terestre.
Dotare modernă pentru unitățile din zonă: de la HIMARS la tunurile Ghepard. Tot aici vor sosi obuzierele din Coreea
Fostul lider militar subliniază că în regiunea Porții Focșanilor se află unități strategice care pot fi dislocate rapid în funcție de necesități.
De exemplu, noi batalioane cu sisteme de rachete operative tactice HIMARS sunt amplasate la Focșani, Bârlad și Ploiești. La Bârlad se găsesc și batalioane cu lansatoare de rachete LAROM.
În Focșani și Galați se regăsesc batalioane cu mașini de luptă a infanteriei MLI-84M1 „Jderul”. Iar la Galați se află singurul batalion cu tancuri TR-85M1 „Bizonul”, cele mai moderne în dotarea României.
La Focșani sunt amplasate blindate cu tunuri antiaeriene Ghepard și unități de logistică. La Brăila există un batalion dotat cu rachete antitanc, iar în viitor vor sosi obuzierele autopropulsate K9, recent procurate din Coreea de Sud.
„Există diverse scenarii, elaborate împreună cu NATO, prin care aceste unități se pot amplasa strategic în funcție de situație”.
„Mobilitatea trupelor este crucială”
Ofițerul afirmă că războiul modern se bazează pe tehnologie, colectarea informațiilor pe calea dronelor, sateliților sau avioanelor de ultimă generație, și pe atacuri la distanță.
De exemplu, noile sisteme de armament HIMARS permit bombardamente precise la mare distanță și mobilitate înaltă. Acestea oferă o nouă perspectivă asupra apărării României, fără concentrare exclusivă într-un punct anume.
„Mobilitatea este crucială pentru o apărare eficientă pe întreg teritoriul. Avem dificultăți în infrastructură – drumuri, poduri, căi ferate – care pot afecta mobilitatea anumitor echipamente”, susține liderul militar.
Modernizările din armată din ultimii ani permit o apărare mult mai eficientă, oferind posibilitatea rezistenței până la primirea întăririlor de la aliații NATO în cazul unui atac surprinzător.
„Nu putem mai vorbi de atacuri rapide, nepăsătoare. Războiul de la graniță durează deja trei ani, iar noi suntem pregătiți. Orice atac implică o perioadă de concentrare a forțelor, periodă ce poate fi detectată de NATO. Exercițiile militare din ultimele ani s-au concentrat pe mobilizarea rapidă a trupelor aliate”, afirmă fostul comandant.
„Poarta Focșanilor” nu este granița de apărare. „Apărarea începe mult mai departe spre est”, spun experții. Detalii despre planuri și riscuri, mâine, în HotNews.
