Un diplomat de rang înalt din Belarus a avut întâlniri cu omologi europeni după ce țara sa a trimis invitații în acest sens luna trecută, într-un gest interpretat de oficialii din Uniunea Europeană ca o încercare de a reduce izolarea țării conduse de Aleksandr Lukașenko, în contextul unei relaxări a relațiilor dintre Washington și Minsk sub administratia lui Donald Trump, relatează Reuters.
Oficialul superior belarus a fost, în mare parte, persoană non grata în Uniunea Europeană de când blocul comunitar a impus sancțiuni asupra regimului lui Lukașenko din cauza represiunii dure a protestelor din 2020, considerate în general a fi fraudate.
UE nu a recunoscut rezultatul alegerilor și nu îl consideră pe Lukașenko președinte legitim al Belarusi.
Sancțiunile au fost intensificate repetat după ce Belarus a susținut invazia Rusiei în Ucraina în începutul anului 2022, când a permis aviației ruse accesul pe aerodromurile sale pentru bombardamente și atacuri aeropurtate în Ucraina, precum și desfășurarea trupelor rusești pe teritoriul belarus pentru o ofensivă asupra Kievului din nord.
Totuși, cel puțin un diplomat european a afirmat că recent a avut o întâlnire cu Iuri Ambrazevici, fost viceministru de externe al Belarusului, numit în martie ambasador la Vatican și însărcinat cu apropierea de statele europene.
Diplomat „responsabil informal pentru coordonarea contactelor” cu UE
Conform diplomatului european, Ambrazevici a dorit să transmită mesajul că Belarus caută să-și spargă izolarea politică și că ar putea avea un rol în identificarea unei soluții negociate între Rusia și Ucraina, precum și în viitoarele discuții privind securitatea europeană.
Ambasada belarusă de la Paris – unde Ambrazevici este, de asemenea, acreditat ca reprezentant în fața organismului cultural al ONU, UNESCO – a trimis la sfârșitul lunii septembrie un email mai multor misiuni ale statelor europene, invitând diplomați să se întâlnească cu el.
Emailul, obținut de jurnaliștii de la Reuters, precizează că Ambrazevici este „acum responsabil informal pentru coordonarea contactelor diplomatice ale Belarusului în capitalele Europei de Vest” și solicita întâlniri la Paris pe 6, 8 sau 9 octombrie.
Ambasada belarusă a afirmat pentru Reuters că Ambrazevici „a cerut mai multe întâlniri cu colegii săi ambasadori acreditați în Franța, conform practicii diplomatice standard”.
Alți trei diplomați europeni au confirmat că țările lor au primit invitațiile și că unele au acceptat să se întâlnească cu Ambrazevici. Diplomat ce au preferat să rămână anonimi.
„Ei cred că acum se deschide o oportunitate pentru ridicarea sancțiunilor cu Trump, astfel că profită de această posibilitate”, a spus unul dintre diplomați.
Reluarea relațiilor dintre Belarus și SUA
Președintele belarus Aleksandr Lukașenko, un apropiat aliat al președintelui rus Vladimir Putin, a fost izolot de sancțiuni occidentale de mai mulți ani. Însă, de când Trump a preluat al doilea mandat și s-a apropiat de Moscova, Washingtonul a intensificat contactele cu regimul de la Minsk, trimițând mai multe delegații în țară în acest an.
În ultimele săptămâni, Trump l-a contactat pe Lukașenko, lăudându-l ca fiind un lider „foarte respectat”. A trimis un reprezentant special la Minsk pentru discuții care, la mijlocul septembrie, au dus la eliberarea a peste 50 de prizonieri politici.
Ca urmare, Washingtonul a relaxat sancțiunile asupra companiei aeriene naționale a Belarus, Belavia, permițându-i accesul la piese de schimb.
Doi dintre diplomați au descris această inițiativă de apropiere de europeni drept o „ofensivă de seducție” menită să profite de reconcilierea cu Trump și să arate că Belarus nu este complet subordonat Moscovei.
„Ei afirmă că nu doresc amplificarea conflictului, așa că acum doresc să mențină o linie de comunicare deschisă cu alte state și să evidențieze diferențele față de Rusia”, a spus unul dintre diplomati.
Europa rămâne sceptică față de apropierea dintre Minsk și Washington
Oficialii americani susțin că administrația Trump speră să atragă Belarusul în sferele de influență ale Washingtonului, chiar dacă doar parțial. Însă, unii europeni consideră improbabil acest lucru, având în vedere dependența masivă – politică, economică și militară – a lui Lukașenko față de Rusia.
Un diplomat european menționat despre invitația de a se întâlni cu Ambrazevici, privit cu scepticism, observând că Lukașenko continuă să-l susțină pe Putin. Acesta a adăugat că Belarusul a arestat alți membri ai opoziției imediat după eliberarea prizonierilor în septembrie.
Minsk și Moscova au desfășurat exerciții militare comune în septembrie, iar Lukașenko a promovat construirea unei centrale nucleară în estul Belarusului, care ar putea furniza energie teritoriilor ucrainene controlate de ruși.
Sviatlana Tihanovskaia, lidera opoziției belaruse în exil, și-a exprimat îngrijorarea față de ridicarea sancțiunilor americane asupra companiei Belavia și a îndemnat Uniunea Europeană să mențină restricțiile „până la implementarea unor reforme democratice sistemice și ireversibile în Belarus”.
Un obiectiv principal pentru Lukașenko este relaxarea sancțiunilor asupra îngrășămintelor de potasiu din Belarus – produsul de importanță globală – și redeschiderea accesului la porturile baltice pentru exportul acestora.
Însă opoziția belarusă din exil, susținută de statele baltice, s-a opus categoric unei astfel de măsuri.
„Nu cred că lituanienii sau letoni oferă momentan deschidere pentru ridicarea sancțiunilor impuse lui Lukașenko”, a declarat pentru Reuters Pavel Slunkin, fost diplomat belarus actualmente rezident în afara țării.