ACTUALIZARE: Sesizarea ICCJ a fost acceptată. Reforma guvernamentală a lui Bolojan a fost respinsă de CCR
Judecătorii Curții Constituționale au aprobat, luni, solicitarea de neconstituționalitate privind reformarea pensiilor speciale.
CCR ar fi acceptat cu un scor de 5 la 4 sesizările adresate de ICCJ.
ACTUALIZARE: Conform informațiilor Mediafax, judecătorii CCR vor declara neconstituțional proiectul legislativ privind statutul judecătorilor și procurorilor. Respingerea, conform surselor, este pe „chestiune de formă”.
Ce reprezintă „pe formă” (viciu procedural/extrinsec)?
Se referă la modul în care a fost redactată legea, nu la conținutul acesteia.
Conform informațiilor anterioare deciziei, judecătorii aveau tendința de a adopta această abordare deoarece guvernul Ilie Bolojan și-a asumat, la începutul lunii septembrie, responsabilitatea în Parlament pentru o versiune a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, însă fără a respecta procedurile și avizele obligatorii ale Consiliului Superior al Magistraturii pentru proiect.
Această situație poate conduce, potrivit specialiștilor juridici, la declararea neconstituțională a proiectului datorită unor vicii exterioare, precum forma sau procedura, nu conținutul.
Dacă CCR identifică un astfel de viciu esențial, atunci va declara legea neconstituțională „pe formă”. În aceste condiții, nu va examina conținutul (articolele), deoarece actul normativ nu a fost emis în mod valid. Legea va fi returnată, iar inițiatorul trebuie să refacă întregul proces (inclusiv să obțină avizele necesare) și, dacă e cazul, să reia dezbaterile pe fond.
Ce reprezintă „pe fond”
În cazul în care CCR ar admite obiecția pe fond, anumite articole sau întreaga lege ar putea fi declarate neconstituționale datorită conținutului acestora. În astfel de situații, legiuitorul trebuie să modifice textele pentru a respecta prevederile Constituției.
ACTUALIZARE: La ora 14:00 s-a desfășurat ședința Curții Constituționale a României.
Reforma lui Bolojan: prevederi principale
Conform proiectului aprobat de Guvern, vechimea necesară pentru pensionarea judecătorilor și procurorilor crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se va reduce de la 100% la 70% din salariul net final. Reforma include o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani.
Ședința plenului CCR din 20 octombrie 2025:
1. Dosar nr.4008A/2025 – Contestație de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și actualizarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, contestație formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție;
2. Dosar nr.3524A/2025 – Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea bunurilor imobile destinate comunităților minoritare naționale, pentru corectarea Ordonanței de urgență nr.94/2000 de retrocedare bunurilor imobile destinate cultelor religioase, precum și pentru modificarea Legii nr.165/2013 privind finalizarea procesului de restituire în natură sau prin echivalent a proprietăților confiscate în mod abuziv în perioada comunistă din România, în cazul în care a fost formulată o obiecție de către Președintele României;
3. Dosar nr.3135A/2025 – Contestație de neconstituționalitate a Legii pentru completarea Legii nr.267/2008 privind măsurile specifice pentru reglementarea avansului plafonat de restituire și pentru efectuarea recepției în faza unică a lucrărilor de construcție și a instalațiilor aferente acesteia, la Palatul Parlamentului, precum și pentru reglementarea unor măsuri de administrare a imobilului Palatul Parlamentului,” obiecție formulată de 28 de senatori aparținând Grupului parlamentar Alianța pentru Unirea Românilor;
4. Dosar nr.3380A/2025 – Obiecție de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, formulată de Președintele României.
Știrea inițială: Actul legislativ, inițiat de Guvern și pentru care Executivul condus de premierul Ilie Bolojan și-a asumat responsabilitatea în Parlament la 1 septembrie, prevede creșterea progresivă a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor până la 65 de ani, precum și limitarea pensiei de serviciu la 70% din salariul final.
Legea a fost atacată la Curtea Constituțională de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Reforma pensiilor magistraților a generat multe semne de întrebare în sistemul judiciar. De aproape două luni, instanțele activează cu capacitate redusă, limitând activitatea la cauze urgente ca formă de protest față de propunerile de modificare.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat în repetate rânduri inițiativa legislativă, reproșând „climatul de ostilitate creat împotriva magistraților prin declarații politice și campanii de presă” ce, după opinia sa, urmăreau deteriorarea imaginei sistemului judiciar.
În contextul acestor tensiuni, ÎCCJ a sesizat Curtea Constituțională nu doar în legătură cu legea pensiilor magistraților, ci și cu cea referitoare la plata pensiilor private, considerând că ambele acte normative încalcă dreptul de proprietate.
„În lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, intervenția devine o privare nejustificată de proprietate, echivalentă cu o expropriere indirectă”, a precizat Înalta Curte.
Decizie cu impact politic și economic
Decizia CCR de luni va afecta semnificativ funcționarea sistemului judiciar, precum și mersul reformelor din guvernul Bolojan. Premierul a avertizat, la sfârșitul lunii august, că respingerea legii ar putea pune sub semnul întrebării legitimitatea guvernului de a continua reformele: „Dacă proiectul nu va fi validat de CCR, este dificil de presupus că acest Guvern va mai putea implementa alte inițiative.”
Ulterior, șeful Executivului a clarificat poziția, afirmând că „nu intenționează să demisioneze”.
Se așteaptă ca hotărârea Curții Constituționale să aibă consecințe importante atât pentru sistemul judiciar, afectat de proteste și întârzieri, cât și pentru deblocarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în sumă de aproximativ 231 milioane euro, condiționate de reformarea pensiilor speciale.