Pentru multe dintre imunizările incluse în Programul național, ratele de vaccinare sunt sub nivelul optim, iar în anumite situații sunt extrem de scăzute. Bolile infecțioase, prevenibile prin imunizare, riscă să reintre în circulație sub formă de epidemii sau chiar să reapară. Rujeola reprezintă doar un exemplu. Lipsa de educație medicală a determinat scăderea încrederii populației în vaccinare, iar aprovizionarea cu seruri a fost adesea deficitară. Ce măsuri recomandă specialiștii pentru a schimba această situație? Iată părerile experților de top din domeniul sănătății din România.
În ultimii trei ani, de la 1 ianuarie 2023 până la 30 septembrie 2025, au decedat 30 de copii din cauza rujeolei, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Numărul total de cazuri confirmate se ridică la 35.633. Înainte de această perioadă, până în mai 2020, decesele din cauza rujeolei au fost 64.
Un copil din patru cu pojar necesită spitalizare
Rujeola, sau pojarul, este o boală extrem de contagioasă cauzată de virusul Morbillivirus. Boala afectează în special copiii, invadând celulele pulmonare și faringiene, și poate duce la complicații severe.
Datele INSP indică că 25% dintre persoanele infectate cu rujeolă necesită internare. Virusul poate persista pe suprafețe și în aer timp de două ore, după tuse sau strănut al unei persoane infectate.
În România, conform schemei din Programul național de imunizare, imunizarea cu vaccinul ROR – rujeolă, oreion, rubeolă – este gratuită și se realizează în două doze. Prima doză se administrează la vârsta de 12 luni, iar a doua, la vârsta de 5 ani. Pentru prevenirea bolii, este esențial ca cel puțin 80% din cohorta de copii eligibili să fie vaccinați. Datele arată o scădere a acoperirii vaccinale în ultimul deceniu, ajungând în 2025 la aproximativ 55% pentru cea de-a doua doză și 65% pentru prima. La fel se întâmplă și cu alte vaccinuri, precum DTP (difterie, tetanos, pertussis) sau hepatita B.
Scăderea ratei de imunizare nu a fost bruscă, ci are multiple cauze. „Eu și alți medici care promovăm vaccinarea am tras semnale de alarmă, avertizând că, dacă această tendință va continua, vom avea alte epidemii. Nu doar pe cea de rujeolă, care pare a fi aproape permanent prezentă. De ani buni, constatăm că rujeola devine tot mai frecventă față de absența sa, chiar dacă în trecut am sperat în eradicarea ei. În același timp, au reieșit alte infectii, precum epidemia de tuse convulsivă de anul trecut și de acum doi ani”, avertizează prof.dr. Emilian Popovici, medic primar epidemiolog, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.
Varianta A sau B, dar nu și C
Referitor la aceste rate alarmante de acoperire vaccinală, specialistul subliniază că, dacă imunitatea colectivă începe să funcționeze la niveluri peste 80%, și devine deplină la peste 90-95%, iar în prezent acoperirea este doar 65%, riscul de apariție a unor boli infecțioase grave este semnificativ.
„De exemplu, difteria. În ultimii ani, în Europa, au fost în jur de 300 de cazuri, dintre care aproximativ 10 s-au soldat cu decese. Pericolul persistă. În plus, din cauza imunizării insuficiente, România se află în risc de reapariție a virusurilor poliomielitice sălbatice. Sunt semnale de alarmă care trebuie să determine părinții să își vaccineze copiii”, adaugă profesorul.
Există doar două variante în această situație: fie părinții vaccinează copiii și astfel riscul epidemiilor este evitat – varianta A –, fie refuză vaccinarea, ceea ce duce la creșterea numărului de copii nevaccinați, imunitatea colectivă devine ineficientă și redevin epidemii – varianta B –, iar varianta C, în care părinții refuză imunizarea și bolile nu revin, nu există.
Medicul și părintul – parteneri în beneficiul sănătății copilului
Dr. Raluca Bidiga, specialist pediatru la MedLife, evidențiază avantajele imunizării precoce: „Vaccinarea asigură protecție în perioada de maximă vulnerabilitate, protejând împotriva formelor grave de boală, reducând riscul de spitalizare, sechele neurologice și deces, și sprijină imunizarea colectivă”.
„Când vorbim despre vaccinare, beneficiile nu sunt doar individuale, ci și sociale, deoarece suntem ființe sociale, nu trăim izolați”, adaugă medicul pediatru.
Uneori, părinții întreabă dacă pot amâna imunizarea și pentru cât timp: „Le spun că vaccinarea se poate amâna… până când copilul contractă boala, ceea ce devine deja prea târziu”, avertizează specialista.
De asemenea, ea menționează argumentele folosite în cadrul consultațiilor pentru convingerea părinților: „Împreună, lucrăm pentru binele copilului. Discutăm deschis despre indicații, riscuri, știm ce știm și ce nu, și cum putem crește șansele de a fi sănătoși”.
„De ce avem aproape 3.000 de cazuri de tuse convulsivă?”
Prof. dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pneumologie și Neurologie pediatrică la Spitalul Clinic de Copii „Victor Gomoiu”, președinta Societății Române de Pediatrie, recomandă imunizarea copilului: „În România, numărul cazurilor de tuse convulsivă aproape de 3.000. Dacă am avea peste 95% imunizați cu vaccinul hexavalent, această boală ar fi aproape eradicate. În plus, alte afecțiuni precum scarlatina sau varicela pot apărea dacă imunizarea este insuficientă. De exemplu, virusul varicelei poate rămâne latent și să se reactiveze ulterior, cauzând complicații severe. Vaccinarea rămâne esențială pentru prevenție”.
Cât de receptivi sunt părinții
Construirea unei relații de încredere cu părinții reprezintă un pas important pentru promovarea imunizării. Prof. Pleșca subliniază: „Este important să comunicăm clar și simplu, evitând limbajul complicat. Recomandările trebuie să fie concise; de exemplu, să nu se administreze medicamentul de mai multe ori pe zi pentru a menține complianța. În sezonul gripal, recomand vaccinarea antigripală, inclusiv la grupa de vârstă 0-18 ani, preferabil intranazal, pentru evitarea traumatismelor. Încrederea părinților se consolidează pe măsură ce putem câștiga relații afective și ei au încredere în noi, astfel încât respectă recomandările”, explică medicul.
Un motiv frecvent de opoziție la vaccinarea împotriva pojarului îl reprezintă credința falsă că ar provoca autism. „Au rămas cu această impresie. Însă, în perioada 2016-2019, în România, au fost peste 18.000 de cazuri de rujeolă și 65 de decese, iar până în august 2025, cazurile au crescut la peste 35.000, cu 30 de decese. La nivel mondial, studiile populaționale au demonstrat clar că vaccinul nu influențează apariția autismului. Autismul are cauze genetice și se manifestă în jurul vârstei de 2 ani, iar această asociere nu are fundament științific”.
Impactul exemplului personal asupra deciziei de imunizare
Profesoara universitară afirmă că exemplul propriu are efect convingător: „Este esențial să spunem: m-am vaccinat! Le povestesc părinților experiențele mele, inclusiv cazurile dramatice de boli care ar fi putut fi evitate. Este important să conștientizeze că, prin imunizare, se pot evita complicații grele, precum epilepsia sau deficite intelectuale, cauzate de boli severe, precum meningococ sau pneumococ. Ei trebuie să înțeleagă aceste aspecte”, afirmă medicul.
De-a lungul activității, s-a confruntat și cu situații în care părinții, deși aveau o anumită educație, își exprimau refuzul: „Uneori, refuză vaccinarea, motivând că nu vor să se confrunte cu boli grave, mai ales dacă acoperirea vaccinală nu este completă. Aceasta reprezintă un argument solid pentru imunizare.”
Este crucial să conștientizăm că agenții patogeni nu sunt opriți de granițe. Ei pot fi purtați și transmis de către persoanele care călătoresc sau participă la evenimente. De exemplu, războiul din Ucraina a crescut riscul unor boli precum difteria, o infecție bacteriană gravă, ce poate duce la deces. Imunizarea cu vaccinurile recomandate, mai ales pentavalente sau hexavalente, asigură protecție suplimentară, iar medicii trebuie să ofere explicații complete, să își dedice timp și să trateze cu respect sănătatea copilului”, subliniază președinta SRP.
Refuzul vaccination este dezastruos, deoarece poate duc la reînceperea epidemică a bolilor infecțioase, în funcție de sezon. „Vaccinarea a redus considerabil aceste riscuri. Minoritatea de copii nevaccinați nu apără majoritatea, ci poate duce la reapariția bolilor, dacă procentul imunizării scade. În schimb, majoritatea imunizată protejează populația vulnerabilă”, avertizează prof.dr. Emilian Popovici.
„Medicii trebuie să aloce timp pentru dialogul cu părinții”
Un aspect realizat cu consecvență este aprovizionarea cu vaccinuri, pentru a asigura accesul constant al părinților. În plus, informațiile trebuie să fie clare, profesioniste și persistente, atât la nivel guvernamental, cât și în cadrul organizațiilor nonguvernamentale dedicate sănătății.
Prof. Popovici recomandă medicilor să discute în mod deschis cu părinții, să explice nelămuririle și temerile, deoarece astfel se combate dezinformarea și antivaccinismul. „Am constatat că, atunci când părinților li se oferă explicații complete și corecte, majoritatea rămân convinși de beneficiile vaccinării și pleacă mulțumiți. Această abordare trebuie aplicată în fiecare cabinet medical, pentru a crește rata de imunizare”, subliniază specialistul.
Miturile care trebuie combătute
Pe lângă informarea diligențiată și profesionistă, este esențial ca campaniile de vaccinare să fie desfășurate corect și transparent, pentru a evita apariția de incidente care pot fi exploatate de antivacciniști. „Orice situație negativă trebuie explicată prompt, într-un mod deschis, pentru a preveni formarea miturilor false”, avertizează profesorul Popovici.
Un mit des promovat de antiimunizare este acela că vaccinurile ar avea scopuri egoiste sau rău intenționate, precum reducerea populației globale. „În realitate, cele mai complexe programe de vaccinare sunt implementate în țări cu populație numerosă, precum Africa și Asia, unde mortalitatea infantilă este foarte ridicată. În țările dezvoltate, vaccinurile sunt utilizate pentru protecție și nu pentru a reduce populația, ci pentru a evita îmbolnăviri grave și decese. Lipsa de explicare corectă și informațiile incomplete favorizează acest mit”, conchide specialistul.
