Analiza este deja finalizată, iar ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că se bazează pe datele ultimei recensământări și pe criteriile stabilite de legea referitoare la Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Conform ministrului, aproape jumătate dintre localitățile municipale și o mare parte dintre orașe din țară nu mai ating pragurile legale de populație.
„La Ministerul Dezvoltării am realizat o analiză strict profesională, fără influențe politice, fundamentată pe Legea 351 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Din cele 103 municipii, 57 nu mai respectă criteriul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 se află sub pragul de 10.000 de rezidenți”, a declarat oficialul vineri, la Sebeș, pentru Alba24.
Populația stabilește limitele maxime ale salariilor
O reîncadrare administrativă, în funcție de numărul real de locuitori – prin care anumite localități municipale pot fi reclasificate ca orașe, iar unele orașe ca comune – are efecte directe asupra organigramelor din primării și asupra nivelului salarial, acolo unde acestea nu au fost deja ajustate conform populației actuale.
Potrivit Legii-cadru privind salarizarea personalului din fondurile publice, cu modificările și completările ulterioare, salariile primarilor și viceprimarilor sunt calculate utilizând un coeficient stabilit în funcție de populația localității la salariul de bază minim brut pe țară. De asemenea, salariile personalului din aparatul de specialitate al primarului nu pot depăși nivelul indemnizației viceprimarului, conform legislației existente. În concluzie, numărul de rezidenți determină limitele maxime ale remunerațiilor.
În cazul unei reîncadrări administrative – de exemplu, când un municipiu este reclasificat ca oraș – salariile și indemnizațiile personalului din conducerea administrativă se ajustează corespunzător noii categorii, în limitele maxime legale, dacă primăria nu a actualizat anterior în funcție de populație. În același timp, unele localități, ca urmare a creșterii populației, ar putea fi promovate la statutul de oraș sau municipiu, cu impact invers.
Reevaluarea, bazată pe recensământ
De asemenea, reclasificarea influențează și numărul maxim de posturi din aparatul administrativ local, deoarece normativul de personal se stabilește în funcție de populația unității administrativ-teritoriale, conform prevederilor Codului administrativ și actelor conexe.
Cseke Attila a subliniat că, în prezent, analiza este „strict profesională, realizată fără a lua în considerare alte criterii decât cele tehnice și legale”, fiind fundamentată în principal pe datele din Recensământul Populației.
Totuși, oficialul a recunoscut că există „o diferență semnificativă între statutul administrativ actual și realitatea demografică reflectată în datele oficiale”.
Schimbarea rangului administrativ doar prin lege
Transferul unei localități la un nivel superior se face exclusiv la inițiativa autorităților locale, în conformitate cu Legea nr. 351/2001 referitoare la aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național. Procedura implică adoptarea unei hotărâri de către consiliul local, organizarea unui referendum local pentru consultarea populației, transmiterea solicitării către Guvern, care analizează îndeplinirea criteriilor legale (număr de locuitori, infrastructură, servicii publice, dezvoltare economică etc.), și emiterea unei lege speciale de către Parlamentul României pentru recunoașterea noului statut administrativ.
Retrogradarea unei localități la un rang inferior poate fi realizată dacă aceasta nu mai îndeplinește criteriile legale, inclusiv numărul de rezidenți. Deși legea nu prevede un mecanism automat, Ministerul Dezvoltării monitorizează periodic indicatorii locali (populație, dotări, infrastructură etc.) și poate propune inițierea unui proiect legislativ de reclasificare dacă se constată că nu mai sunt îndeplinite condițiile legale.
O decizie cu implicații politice și economice
Concluziile ministrului Attila Cseke indică faptul că un număr semnificativ de orașe și municipalități nu mai respectă de mult timp criteriile demografice minime stipulate de lege, însă nu au fost inițiate demersuri legislative pentru reclasificare.
Motivul principal îl reprezintă considerente politice, dar și economice. Retrogradarea unui oraș la nivel de comună, de exemplu, este o decizie delicată, percepută de populație ca o pierdere de statut, iar reducerea rangului urban poate afecta accesul la programe de finanțare guvernamentale și europene.