Deficitul bugetar al României, complet scăpat de sub control, continuă să fie cel mai mare din Uniunea Europeană. Datele Eurostat indică faptul că țara noastră se află în topul european al țărilor cu cele mai ridicate deficite financiare. Doar câteva state membre au reușit să încheie anul cu un bilanț bugetar pozitiv, în timp ce altele persistă în solicitarea de credite din ce în ce mai mari. Consecințele principale ale deficitului bugetar sunt măsurile de austeritate, astfel că întrebarea legitimă este: mai sunt prevăzute astfel de măsuri în România?
România ocupă poziția de lider în Europa, înregistrând cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, conform datelor recente publicate de Eurostat. După noi urmează Polonia, Franța și Slovacia, în timp ce media europeană se situează la 3,1%.
România are o datorie publică sub media Uniunii Europene
Deși unele state membre au reușit să-și egalizeze echilibrul financiar, altele continuă să să se împrumute din ce în ce mai mult și mai costisitor. Doar Danemarca, Cipru, Irlanda, Grecia, Luxemburg și Portugalia au încheiat anul cu un excedent bugetar. România reprezintă singura țară din Europa Centrală și de Est cu un dezechilibru bugetar atât de ridicat. Bulgaria a încheiat 2024 cu un deficit de 3% din PIB, iar Ungaria aproape 5%.
Referitor la datoria publică, România se afla la sfârșitul anului anterior la 54,8% din PIB. În prezent, datoria publică a țării noastre se cifrează la 1.040 miliarde lei, apropiindu-se de 60% din PIB. În contrast, Estonia și Bulgaria au menținut niveluri de datorie sub pragul european de 30% din PIB, reușind să controleze mai eficient acesteIndicatori. Totuși, nu ocupăm cele mai rele poziții la acest capitol. Țări precum Grecia și Italia depășesc 130% din PIB, în timp ce Franța, Belgia și Spania se mențin peste 100%.
România se menține și în topul cheltuielilor, majoritatea statelor având totodată o creștere a fondurilor alocate. Veniturile tot mai mici și cheltuielile apropiate de media europeană definesc situația noastră fiscală. Astfel, cheltuielile publice din România în 2024 au fost de 43,6% din PIB, iar veniturile bugetare s-au situat în jurul valorii de 34,2%. Media europeană pentru anul trecut a fost de 49,2% pentru cheltuieli și 46% pentru venituri. Deși datoria României rămâne sub limita europeană de 60% din PIB, statul trebuie să continue să se împrumute și să plătească dobânzi din ce în ce mai mari pentru a acoperi deficitul bugetar.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
După ce administrația a adus economia în dificultate, Nicușor Dan propune „soluții”, însă acestea vor fi aplicate abia în 2026. Multe discuții, puține măsuri concrete.
Un avertisment serios din partea FMI: datoria globală crește rapid și va depăși 100% din PIB. Cum stă România în această privință
