România va adopta, începând cu anul viitor, un sistem de taxare a transportului greu rutier bazat pe distanța parcursă, înlocuind rovinietele actuale, valabile pentru perioade limitate. Astfel, țara noastră se va alinia altor state din Europa care utilizează de mult timp astfel de sisteme de tarifare. Tarifele propuse vor fi însă printre cele mai reduse, chiar și în comparație cu vecinii direcți. „O rușine”, afirmă experți independenți care critică sub-tarificarea infrastructurii utilizate intens de traficul de marfă, ceea ce duce la deteriorarea acesteia.

• Articol realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Victor Cozmei (HotNews.ro). Contribuții au avut și Krasen Nikolov (Mediapool – Bulgaria), Boroka Paraszka (HVG – Ungaria), Petr Jedlička (Denik Referendum – Republica Cehă) și Michal Kokot (Gazeta Wyborcza – Polonia).
• Mâine, HotNews va publica partea a doua a articolului, cu explicații din partea autorităților, reacții ale transportatorilor și posibilele impacturi ale implementării proiectului TollRo în condițiile actuale.

Veniturile din roviniete în 2024: jumătate provin de la vehiculele de marfă

În prezent, în România, pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale și autostrăzi, un vehicul de marfă cu masa între 3,5 și 7,5 tone plătește o rovinietă care pornește de la 7,5 euro pe zi și poate ajunge până la 380 de euro anual.

Pentru autovehiculele mai grele, precum TIR-urile cu masa de peste 12 tone și trei axe, tarifele variază între 17 euro pe zi și 855 euro pe an, în funcție de greutate. TIR-urile cu patru axe plătesc tarife de la 28,5 euro zilnic la 1.425 de euro anual.

Aceste tarife nu iau în calcul impactul asupra mediului, astfel, toate vehiculele de marfă plătesc aceleași tarife, indiferent de nivelul de poluare, fie că sunt echipate cu standarde Euro 6 sau mai vechi.

În anul 2024, conform datelor consultate de HotNews, statul român a încasat aproximativ 300 de milioane de euro din taxe pentru vehiculele comerciale, dintre care peste jumătate – circa 157 de milioane de euro – proveneau din rovinietele plătite de transporturile de marfă.

Din această sumă, circa 66 de milioane de euro au fost colectați din roviniete de o zi, plătite în special de TIR-urile grele străine care tranzitează România, iar altele, circa 41 de milioane de euro, au fost din viniete de 30 de zile.

• În 2024, au fost comercializate 6,7 milioane de roviniete pentru TIR-uri de peste 12 tone. Potrivit datelor Poliției de Frontieră, în același an, România a fost traversată de 3,7 milioane de vehicule grele de marfă, TIR-uri și camioane.

De la vinietă la tarifare pe distanță

Proiectul pentru sistemul TollRo, planificat să fie implementat în vara anului 2026, prevede ca toate vehiculele de transport marfă să fie taxate în funcție de distanța parcursă, tipul de infrastructură utilizată (autostrăzi și drumuri expres față de drumuri naționale) și clasa de poluare a vehiculului.

Astfel, tarifele au fost clasificate pe trei categorii: pentru vehiculele cu normă de poluare Euro 6, Euro 5 și cele din categoriile Euro 3 – Euro 0.

Conform noilor tarife, un vehicul de marfă cu masa între 3,5 și 7,5 tone, Euro 6, va plăti 0,17 lei pe kilometru pe autostradă și 0,08 lei pe kilometru pe drum național.

Un TIR cu masa mai mare sau egală cu 12 tone va avea tarife de 0,48 lei per kilometru pe autostradă și 0,24 lei pe drum național.

Comparativ cu Bulgaria și Ungaria, România va taxa același TIR de două ori și de șase ori mai puțin

Pentru a compara tarifele, vom converti aceste sume în euro și le vom calcula pentru 1000 de km de infrastructură rutieră.

Astfel, un vehicul mic de marfă va plăti circa 33,4 euro pentru 1000 km de autostradă, iar un TIR de peste 12 tone, în jur de 94,4 euro pentru aceeași distanță.

În comparație, țările vecine taxează mult mai sever transporturile grele. Dintre acestea, Polonia este singura care are tarifare asemănătoare cu cea propusă în România, însă țări precum Bulgaria, Ungaria, Cehia și Slovacia aplică tarife mult mai mari.

Un TIR de peste 12 tone, cu 5 axe, Euro VI, clasificat în clasa optimă de emisii CO2, plătește la 1000 km:

• Bulgaria: 220 euro
• România: 94 euro
• Ungaria: 570 euro
• Slovacia: 300-330 euro
• Cehia: 225 euro
• Polonia: 90 euro
• Austria: 485 euro
• Germania: 238 euro (sub 18 tone), 348 euro (peste 18 tone)
• Franța: peste 300 euro

Venituri estimate pentru România în cazul aplicării tarifelor similare cu cele din jur

Dacă România ar colecta taxe de drum la nivelul veniturilor din alte țări, în 2024, prin actualele roviniete, încasările ar fi de circa 157 de milioane de euro, însă prin noul sistem TollRo și tarifele bazate pe distanță, s-ar putea obține venituri mai mari.

Sursele politice estimează că, luând în considerare aderarea la Schengen și dezvoltarea infrastructurii de autostrăzi, nivelul colectărilor ar putea ajunge aproape de 1 miliard de euro. Alții consideră că această sumă este prea optimistă, având în vedere faptul că Ungaria, cu o rețea rutieră mai redusă, colectează această sumă la un nivel tarifar mult mai ridicat.

O estimare mai realistă indică o dublare a încasărilor actuale, ajungând la circa 300 de milioane de euro anual, conform surselor politice pentru HotNews.

În cazul în care România ar aplica tarife similare cu Bulgaria sau Cehia, veniturile s-ar dubla, atingând astfel niveluri comparabile cu cele ale acestor state. În 2024, Cehia a raportat venituri din taxe rutiere pentru vehicule grele și pasageri de aproape 686 de milioane de euro, în timp ce România a strâns doar 157 de milioane.

Jumătate din suma colectată în Cehia provine din vehicule străine care tranzitează țara, în timp ce în Bulgaria, veniturile din traficul greu au fost aproape 295 milioane de euro în același an.

Calcul ipotetic: Taxele pentru un TIR ce traversează Bulgaria, România și Ungaria

Specialiștii de la Mediapol.bg au realizat pentru HotNews un calcul estimativ: un TIR de peste 12 tone, care pornește din Bulgaria, de la vama Kulata, și ajunge până la Ruse, acoperind circa 450 km supuși taxării, ar plăti aproximativ 73,02 euro pentru tronsonul din Bulgaria.

Un alt scenariu estimează ruta de la Giurgiu la Nădlac, cu o distanță de 688 km, din care 529 km pe autostradă și 159 km pe drum național. Aplicațiile tarifare pentru TollRo indică o taxă de aproximativ 57,2 euro, mai mică decât în Bulgaria, deși traseul este cu circa 37% mai lung, ceea ce face ca plata să fie cu 28% mai mică în România.

Ultimul calcul ipotetic acoperă traseul de la Nădlac la granița cu Austria, la Nickelsdorf, de circa 385 km, pentru care se estimează o plată de aproximativ 205 euro, adică de aproximativ patru ori mai mare decât în România, deși autovehiculul a parcurs cu aproape 80% mai mult pe teritoriul țării noastre.

„Este o rușine. Nu există niciun argument logic pentru tariful atât de scăzut față de vecini”

„Este o sfidare”, afirmă Ionuț Ciurea, reprezentant al Asociației Pro Infrastructura, organizație ce monitorizează evoluția infrastructurii rutiere din România.

„Tarifele impuse transportatorilor sunt inacceptabile. O rușine! Poziția noastră rămâne clară: lobby-ul transportatorilor în instituțiile de conducere a Drumurilor Naționale și în minister a fost extrem de influent”, precizează Ciurea.

„Tarifele practicate în România pentru transporturile grele sunt exagerat de mici, comparativ cu vecinii. Acest lucru afectează finanțarea construcției și întreținerii infrastructurii. Nu există justificare logică pentru nivelul foarte scăzut, mai ales dacă analizăm indicatorii economici: PIB per capita similare cu cele ale Bulgariei și Ungariei, care percep tarife de aproape șase ori mai mari pentru aceleași servicii”, explică el.

El consideră că o majorare a taxelor pentru transporturile intensive în uzul infrastructurii este esențială pentru ca statul să poată menține și dezvolta rețeaua rutieră în condiții adecvate.

„Este nevoie de miliarde de euro pentru întreținerea, consolidarea și extinderea rețelei de autostrăzi și drumuri naționale, iar acesti bani pot proveni și din taxarea corespunzătoare a transportului de marfă”, afirmă Ciurea.

Transportatorii, însă, critică tarifele actuale și noile propuneri de taxe, susținând că acestea ar duce la scumpiri în lanț. Ei cer reducerea cu până la o treime a nivelului actual de tarifare. Detalii despre poziția oficială a transportatorilor și efectele noului sistem se vor publica ulterior.