Deputatul Andrei Gușă a adresat o scrisoare deschisă către președintele Nicușor Dan, prim-ministrul Ilie Bolojan și liderii coaliției de guvernare, solicitând explicații privind numărul extrem de mare de mandate de supraveghere națională emise după alegerile prezidențiale din 2024.
2.843 de mandate de supraveghere națională emise după primul tur al alegerilor prezidențiale
Conform unor dezvăluiri citate de Gușă, în intervalul dintre primul tur al alegerilor, când candidați finali au fost Călin Georgescu și Elena Lasconi, și momentul trimitării în judecată a dosarului privind „amenințarea ordinii constituționale”, s-au emis 2.843 de mandate de supraveghere națională în București.
„Mii de români au fost monitorizați atent și drepturile și libertățile fundamentale le-au fost restrânse prin cea mai intruzivă metodă de supraveghere. Nicio solicitare nu a fost respinsă de Parchet sau Înalta Curte”, a citat deputatul dintr-o investigație realizată de jurnalista Sorina Matei.
Gușă atrage atenția că unul singur mandat poate viza, conform legii, cel puțin 20 de persoane, ceea ce ar însemna că peste 56.000 de cetățeni au fost supuși monitorizării. Costurile estimate ale acestor activități depășesc 110 milioane de euro și pot ajunge la un miliard.
„Dacă pentru supravegherea unor persoane nevinovate se cheltuiesc sute de milioane de euro din resurse neclare, de ce nu se aplică măsuri de austeritate și în acest caz?”, întreabă Gușă, criticând lipsa transparenței și a controlului parlamentar asupra activităților serviciilor de informații.
Comparatie cu Statele Unite
El a comparat situația cu cea din Statele Unite, unde, deși populația este de 18 ori mai mare, în 2024 s-au emis de opt ori mai puține mandate de supraveghere pentru motive de securitate națională.
„Domnule președinte, vă simțiți confortabil să conduceți o țară unde peste 56.000 de cetățeni sunt monitorizați fără explicații?”, a întrebat deputatul, menționând că unele mandate ar fi fost prelungite și în mandatul actualului șef de stat.
În încheiere, Gușă a cerut public „oprirea practicilor de poliție politică” și extinderea măsurilor de austeritate și asupra aparatului de securitate națională, nu doar asupra cetățenilor.
Conform gandul.ro, 2.843 de mandate de securitate națională au fost activate în București din ziua primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, când finaliști au fost Călin Georgescu și Elena Lasconi, și până la momentul trimiterei în judecată a dosarului în care, potrivit Parchetului General, s-ar fi pus în pericol ordinea constituțională a statului român.
Zeci de mii de români au fost urmăriți continuu și drepturile și libertățile fundamentale le-au fost restrânse prin cea mai invazivă metodă de supraveghere. La nivelul ultimilor trei ani, cifrele furnizate de ÎCCJ sunt și mai alarmante: 8.603 mandate de monitorizare au fost emise de judecătorii specializați ai ÎCCJ în perioada în care a condus Curtea Supremă Corina Corbu, și acoperă ultimele două mandate ale președintelui Klaus Iohannis, interimatul lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni și începutul mandatului lui Nicușor Dan ca președinte al țării.