Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, a declarat în cadrul Health Summit, un eveniment Europa Connect organizat de platforma Gândul, că, odată cu implementarea noii legi a sănătății recent promulgate, finanțarea spitalelor din România va fi ajustată în funcție de performanță, nu doar de numărul de internări. Această măsură face parte dintr-un proces amplu de reformare a sistemului medical, vizând reducerea risipei, stimularea serviciilor ambulatorii și introducerea asigurărilor private de sănătate.
Horațiu Moldovan a subliniat că România urmează să treacă printr-o transformare profundă a sistemului sanitar și a reamintit că, la formarea guvernului, toate formațiunile politice au consensual asupra unui set de măsuri structurale „curajoase, care, odată implementate, vor schimba fundamental fața sistemului de sănătate pentru următorii 15–20 de ani”.
Cea mai semnificativă noutate anunțată de Moldovan este ajustarea influențelor salariale pentru personalul medical în funcție de nivelul de performanță al spitalelor publice, măsura fiind prevăzută în legea promulgată acum cinci zile de președintele Nicușor Dan.
„În 2015, am implementat așa-numitele influențe salariale, pentru a acoperi diferențele de creștere salarială. La acea vreme, a fost o măsură adecvată, însă a generat efecte negative. Principalul dezavantaj este că unele spitale publice evită să participe la competiție internă, ceea ce afectează grav sistemul de sănătate”, a explicat șeful CNAS.
Moldovan a atras atenția că, în 2025, „influențele salariale au atins valoarea de 17 miliarde de lei, în timp ce veniturile totale ale spitalelor din România pentru servicii sunt de doar 16 miliarde de lei”, o disproporție care „nu mai poate continua”.
HEALTH EU SUMMIT 2025
„Este necesară punerea în practică a măsurii din lege: plata spitalelor în funcție de performanță. Implementarea nu va fi facilă, însă reprezintă esența pentru eficiența sistemului”, a adăugat el.
Spitale care internează „doar pentru a menține activitatea”
Horațiu Moldovan a abordat direct problema internărilor inutile:
„Nu mai tolerăm risipa în unitățile sanitare care internează doar pentru a-și menține activitatea. Avem circa 300 de spitale de categoria trei, patru și cinci, și trebuie să evaluăm care este contribuția reală a acestor instituții pentru pacient.”
Conform estimărilor CNAS, aproximativ 20% din internări în România sunt nejustificate, generând presiuni financiare majore asupra bugetului sănătății și afectând alte sectoare medicale.
„În prezent, traficul de servicii în ambulatoriu de specialitate este subdezvoltat. În această legislație, am prevăzut creșteri ale plăților pentru medici din ambulatoriu – de la 5 la 6,5 lei pe punct, urmând să ajungă la 8 lei din ianuarie 2027”, a precizat Moldovan.
Achiziții centralizate și control riguros al cheltuielilor
Președintele CNAS a evidențiat necesitatea controlului eficient al cheltuielilor publice și introducerea achizițiilor centralizate pentru echipamente medicale costisitoare.
„Avem 14 miliarde de lei alocate pentru programele naționale de sănătate. Dacă am aplica costurile medii ale principalelor dispozitive și materiale sanitare, am putea reduce cheltuielile cu cel puțin 10%. Vom iniția achiziții centralizate pentru stenturi, proteze, valve cardiace și alte echipamente medicale la nivel național”, a explicat Moldovan.
El a adăugat că, prin sistemul de facturare electronică, Ministerul Finanțelor poate monitoriza prestarea și distribuția fiecărui echipament, precum și evoluția prețurilor până la pacient.
HEALTH EU SUMMIT 2025
CNAS: interes direct în gestionarea cheltuielilor spitalicești
„Există o concepție greșită că Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu ar trebui să se implice în modul de administrare al fondurilor spitalicești. Este complet eronat”, a afirmat Moldovan.
„CNAS are un interes direct, deoarece bugetul este limitat pentru fiecare asigurator în parte. Ne dorim să asigurăm servicii de calitate pentru cât mai mulți beneficiari, iar controlul cheltuielilor este esențial pentru succesul oricărei reforme.”
Asigurările complementare – soluție pentru acoperirea costurilor suportate de pacienți
Un punct esențial a fost activarea efectivă a asigurărilor private de sănătate, prevăzute legal de ani buni, dar neimplementate până acum.
„Sunt sincer și nu voi minți pacienții. Nu pot spune că toate costurile sunt acoperite de sistem, iar pachetul de bază nu răspunde în totalitate nevoilor. Aproximativ 30% din cheltuielile din sănătate sunt suportate direct de pacient. De ce să nu îi oferim posibilitatea de a acoperi aceste diferențe printr-o asigurare privată?”, a întrebat retoric Moldovan.
El a explicat că asigurările complementare pot acoperi diferențele de plată pentru medicamentele compensate:
„Lista A – 10% plătește pacientul, lista B – 50%, lista D – 80%. De ce nu am permite unui asigurator privat să preia aceste sume?”
Digitalizarea CNAS: management digital al cazurilor
Horațiu Moldovan a anunțat modernizarea platformei informatice a CNAS, care va permite, de la mijlocul anului viitor, un management digital al cazurilor medicale.
„Vom putea monitoriza eficiența managementului cazurilor în ambulatoriu și la medicul de familie. Ne propunem să motivăm medicii care tratează cazurile acolo, înainte ca pacientul să se interneze. Cazurile soluționate vor fi recompensate cu plăți suplimentare”, a explicat el.
Horațiu Moldovan și-a încheiat mandatul exprimând o idee clară:
„Rolul CNAS este să ofere servicii de calitate superioară și mai numeroase. Eficientizarea resurselor financiare și umane reprezintă cheia unui sistem sanitar modern și sustenabil.”
HEALTH EU SUMMIT 2025, cea de-a treia ediție a evenimentului din seria „Europa Connect”, a fost susținut de parteneri precum
• MSD
• Sanador
• Regina Maria
• B Braun
• Roche România
• Medicover
• Astra Zeneca
RECOMANDAREA AUTORULUI:
HEALTH EU SUMMIT 2025, cea de-a treia ediție a evenimentului din seria „Europa Connect”
Alexandru Rogobete la HEALTH EU SUMMIT 2025: „Este important să identificăm și să recunoaștem problemele pentru a putea găsi soluții eficiente.Tratăm doar efectele fără să rezolvăm cauza principală.”