Când Guvernul se împrumută pentru a achita datoriile, toți plătim rate mai mari. Cheltuielile guvernamentale ale lui Bolojan cu dobânzile au crescut cu 50% în primele luni din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. În același timp, cheltuielile pentru investiții s-au redus cu 6%, astfel încât guvernul investește echivalentul sumelor plătite în dobânzile datoriei publice.
Datoria publică a României depășește 1.000 miliarde de lei și se apropie rapid de limita critică europeană de 60% din PIB. În loc să accelereze planurile pentru stimularea economică prin investiții publice, guvernul crește cheltuielile cu serviciile datoriei.
Statul împrumută fonduri pentru a acoperi deficitele în creștere, însă aceste datorii reprezintă o problemă majoră și o povară asupra întregii economii a României.
Guvernul se împrumută pentru a rambursa împrumuturile vechi
România rămâne cu cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB, și cu o administrație care cheltuiește mai mult decât încasează. Deoarece cheltuielile depășesc veniturile, guvernul trebuie să contracteze împrumuturi pentru a acoperi diferența. În plus, trebuie să ia credite pentru a plăti datoriile scadente din trecut.
Deoarece a reușit doar să plătească dobânzile creditelor, guvernul împrumută din ce în ce mai frecvent și mai costisitor pentru a putea achita integral obligațiile vechi. Practic, 3% din PIB-ul actual al deficitului bugetar se duce pentru dobânzile la creditele externe.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% în primele trei trimestre din 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, estimează că România va avea nevoie de împrumuturi totale de 260 de miliarde de lei (52 miliarde de euro).
Din această sumă, aproximativ 150 miliarde de lei (30 miliarde de euro) vor fi folosiți pentru acoperirea deficitului bugetar, iar restul de 110 miliarde de lei (22 miliarde de euro) pentru rostogolirea datoriilor vechi ajunse la scadență.
Impactul împrumuturilor guvernamentale asupra ratelor românilor
Pentru majoritatea românilor, plata ratelor bancare a devenit o provocare, mai ales când inflația crește. Efectul direct al împrumuturilor guvernamentale se reflectă în indicele ROBOR și în IRCC, care influențează în mod direct ratele la credite ale populației.
- Indicele IRCC a atins un maximum istoric de 6,06%, iar ROBOR a urcat în mai 2025 la 7,25%, valoare record în ultimii doi ani.
- În România, 400.000 de cetățeni au credite care depind de indicele de referință IRCC. Dintre aceștia, 75% sunt cu credite ipotecare, iar restul au credite de consum.
Toți aceștia resimt acum costuri mai mari ale dobânzilor, deoarece creditele acordate de banci devin mai costisitoare, ca urmare a împrumuturilor statului, care lasă băncile cu mai puțini bani pentru credite.
În ciuda măsurilor de austeritate ale guvernului lui Ilie Bolojan, deficitul a rămas neschimbat, iar ritmul de creștere este alarmant.
România trebuie să accelerate consolidarea fiscală și să priorizeze reformele pentru stabilizarea economiei, deoarece măsurile adoptate până acum par insuficiente pentru relansarea economică a țării.
Recomandarea autorului:
- Ministrul Nazare intenționează digitalizarea integrală a bugetului pentru 2026 prin utilizarea roboților.
- Comisarul european Dombrovskis susține măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan: „Măsurile îndrăznețe sunt esențiale”.